Catalanii au început să voteze ieri într-un scrutin regional anticipat crucial, în care alegătorii urmează să se pronunţe asupra proiectului separatiştilor de a se despărţi de Spania, cel mai târziu în 2017.

Principala listă separatistă, "Junts pel si" (Împreună pentru da), al cărei lider este preşedintele catalan în exerciţiu Artur Mas, vrea să lanseze procesul de secesiune în cazul în care obţine, împreună cu cealaltă listă separatistă, majoritatea absolută în Parlamentul regional, adică 68 de mandate din 135. La un an după Scoţia, Catalonia, care are 7,5 milioane de locuitori, a început să voteze de la ora locală 9.00 (10.00, ora României) pentru a-şi alege noii deputaţi regionali şi să spună dacă ei vor lansa procedura de "divorţ". Scrutinul s-a încheiat la ora locală 20.00 (21.00, ora României). Locuiorii regiunii au păreri foarte împărţite şi ar putea opta pentru prudenţă, dându-şi voturile unei constelaţii de partide din tabăra "nu", ca Partidul Popular (PP, de dreapta, la putere), Ciudadanos (centru-dreapta), socialiştilor sau Podemos (antiliberali).

"Poporul nostru a ajuns la uşa libertăţii (...). I-am promis bunicului meu că într-o zi vor reuşi", a spus, emoţionat, în faţa unei mulţimi dezlănţuite, Oriol Junqueras, liderul mişcării separatiste istorice Stânga Republicană din Catalonia (ERC).

"Asta nu e Scoţia", subliniază istoricul Carlos Andres Gil. "Nu vorbim despre un teritoriu secundar pentru ţară, ci de regiunea cea mai industrializată. Iar Barcelona a fost întotdeauna o capitală, mult mai cosmopolită decât Madridul", a subliniat el.

În cazul în care Catalonia se desparte de Spania, ia cu ea o cincime din PIB-ul Spaniei, a patra economie din zona euro, şi un sfert din exporturile spaniole. Populaţia ei are însă legături puternice cu restul ţării: trei sferturi dintre catalani au un bunic altundeva. Începând din 2012, Artur Mas a continuat să ceară un referendum pe tema autodeterminării, asemănăor celor care au avut loc la Québec sau în Scoţia, dar fără succes. După o consultare simbolică, pe 9 noiembrie 2014, la care au particiipat 2,3 milioane de persoane, el a decis să convoace alegeri regionale anticipate la sfârşitul lui 2016. El a adunat tabăra separatistă - de la dreapta şi până la stânga republicană, inclusiv asociaţii - într-o singură listă - "Junts pel si" - şi i-a îndemnat pe alegători să-l aleagă şi să-i valideze programul, şi anume de a conduce regiunea către "libertate" în 2017. Artur Mas, în vârstă de 59 de ani, aflat la putere din 2010, dă asigurări că tabăra sa va merge îniante dacă obţine majoritatea absolută în Parlamentul regional, chiar şi fără o majoritate de voturi.