Ambasadorul Ungariei în România „a sărit calul" - Tensiuni după declaraţii

MAE şi-a exprimat dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare, într-un interviu acordat cotidianului România Liberă. Potrivit unui comunicat de presă emis de MAE, partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. Ambasadorul Zákonyi Botond a declarat că este o problemă felul în care premierul Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Ambasadorul ungur a precizat că în relațiile româno-ungare sunt lucruri mai importante de rezolvat decât cele cu fotografiile postate pe Facebook de premierul Viktor Orban. Potrivit cotidianului, diplomatul a atras atenția că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două țări, că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administrația publică și în educație.

Îşi doresc autodeterminarea

O altă problemă semnalată de ambasador, în interviul citat, ar fi modul în care premierul român Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu Viktor Orban. „Așa și-a început Victor Ponta cele două roluri pe care le joacă: Victor, băiatul bun, și Viktor, băiatul rău. European, social-democrat, pentru rolul de Victor cel bun, și naționalist, antieuropean, pentru rolul ­celălalt", a declarat diplomatul în contextul în care i s-a cerut să dea exemple de politicieni români care ar fi făcut declaraţii deranjante. În ceea ce priveşte autonomia, diplomatul a spus că „este o chestiune complexă", iar „ţări ca Marea Britanie, Belgia, Italia, Finlanda, Spania și altele din UE au acceptat diferite formule ale autonomiei pe criterii etnice".

„Autonomia nu este excepția în Europa, este un model pentru ca minoritățile să poată conviețui împreună cu majoritățile. (...) în cazul Ținutului Secuiesc vorbim despre o minoritate autohtonă. În județele Harghita, Covasna și Mureș trăiesc puțin peste 600 mii de maghiari care își doresc autodeterminarea în cadrul României. Nu cred că realizarea acestei doleanțe nu se poate rezolva prin negocieri purtate cu majoritatea românească. (...) Vor primi autonomie când se vor purta ca niște oameni ­autonomi. Când nu vor mai avea nevoie de subsidii, de bani de la centru. Procesul obținerii autonomiei este lung, se face pas cu pas", a mai declarat ambasadorul.

Declaraţii complet inadecvate

„Partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. A evidențiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituţional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorităţi, fiind de altfel excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază)", se arată în comunicatul MAE.

De asemenea, MAE precizează că declaraţile ambasadorului „demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale şi fundamentele politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăţi şi a statutului comun de state membre UE şi NATO".

MAE a subliniat „caracterul complet inadecvat al declarațiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reședință, mai ales în ceea ce privește aprecierile inacceptabile şi lipsite de deferență la adresa prim-ministrului României".