Ancheta în cazul tragediei avionului de linie al companiei Ukraine International Airlines (UAI), doborât lângă Teheran, a provocat tensiuni diplomatice între Iran şi ţări îndoliate de această catastrofă din cauza suspiciunilor că Republica islamică ar ascunde adevărul.

De la tragedia produsă la 8 ianuarie a zborului PS752 efectuat de Boeing-ul operat de UAI, cu destinaţia Kiev, la câteva minute după decolarea de pe aeroportul din Teheran, Organizaţia de aviaţie civilă iraniană (CAO) anchetează circumstanţele producerii acestui dezastru, soldat cu 176 de morţi.

O răsturnare de situaţie s-a produs luni, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se află în posesia unei înregistrări audio a controlorilor de trafic aerieni care dovedeşte că Teheranul a „ştiut de la bun început că avionul a fost doborât”. Este vorba de o înregistrare în care se aude conversaţia dintre un pilot al companiei aeriene Aseman Airlines, al cărui avion se apropia de Teheran, şi turnul de control.

În această înregistrare audio, difuzată de canalul de televiziune ucrainean 1+1, pilotul iranian vorbeşte de „o lumină, ca o rachetă” pe traseul său şi despre o „explozie”, cerând explicaţii controlorilor de trafic aerian.

Încă din seara tragediei, Ottawa a avansat ipoteza unui tir cu rachetă care a lovit acest avion ai cărui pasageri erau în majoritate iranieni, dar şi afgani, britanici, canadieni, suedezi şi ucraineni. Autorităţile civile iraniene au dezminţit cu vehemenţă această ipoteză, privilegiind pista unui accident tehnic... până când forţele armate iraniene au recunoscut la 11 ianuarie doborârea avionului de pasageri ucrainean „din eroare”.

Un general al Gardienilor revoluţiei - armata de elită a regimului - care şi-a asumat responsabilitatea acestei catastrofe a vorbit în acea zi despre o rachetă trasă spre aparat din cauza „unei decizii greşite” luate în „zece secunde” de un soldat, în timp ce apărarea antiaeriană a ţării era plasată în alertă maximă din cauza temerilor cu privire la o ripostă americană, după ce Iranul lansase în acea seară zeci de rachete asupra unor baze din Irak, unde se aflau soldaţi americani.

La 20 ianuarie, CAO confirma deja că două rachete au fost trase spre aeronavă, aşa cum se vede într-o înregistrare video difuzată la scurt timp după catastrofă pe reţelele de socializare.

Guvernul iranian, care a promis o anchetă transparentă şi deschisă tuturor părţilor, asigură că a fost informat în legătură cu cauza reală a tragediei de abia la 10 ianuarie după-amiază. „O dată şi pentru totdeauna, guvernul nu a fost informat”, a reiterat miercuri Mahmoud Vaezi, directorul de cabinet al preşedintelui iranian Hassan Rouhani.

Într-un comunicat, Aviaţia civilă iraniană deplânge difuzarea înregistrării audio de către postul de televiziune ucrainean 1+1 şi afirmă că pilotul iranian a fost audiat de anchetatori. În absenţa informaţiilor înainte de 11 ianuarie din partea autorităţilor militare cu privire la un tir cu rachetă, ancheta concluzionase iniţial că tragedia ar fi avut drept cauză „probabil un incendiu la motor sau o explozie la bordul aeronavei”, potrivit CAO.

Luminile văzute de pilot ar fi trebuit să corespundă avionului în flăcări, indică aceasta, asigurând că doreşte să continue cooperarea cu ţările implicate, lansând un apel la toate părţile să evite politizarea catastrofei. Dar refuzul Iranului de a preda cutiile negre ale Boeing-ului doborât Ucrainei sau uneia din ţările capabile să recupereze şi să analizeze datele de la aceste înregistratoare, mai ales că sunt deteriorate, nu a făcut decât să crească suspiciunea.

În loc să transmită cutiile negre, CAO - care a recunoscut că nu este în măsură să recupereze datele pe care acestea le conţin - afirmă că a cerut Biroului de anchetă şi analiză (BEA) din Franţa şi omologului său american NTSB să-i livreze materialele necesare pentru a putea extrage conţinutul acestora.

„Comunitatea naţiunilor îndoliate continuă să ceară Iranului să predea imediat cutiile negre”, a declarat marţi seara pe Twitter ministrul canadian de externe François-Philippe Champagne, după convorbiri telefonice cu omologii săi din Afganistan, Regatul Unit, Suedia şi Ucraina, „îngrijoraţi” la fel ca el cu privire la atitudinea iraniană. Şefa diplomaţiei suedeze, Ann Linde, a retransmis acelaşi mesaj pe Twitter şi a cerut Iranului „transparenţă” şi „să permită să se facă dreptate pentru victimele zborului #PS752”. În Iran, recunoaşterea de către forţele armate a responsabilităţii lor pentru tragedie a fost urmată de câteva zile de demonstraţii antiguvernamentale, de amploare limitată, la care s-a scandat „mincinoşi” şi „ticăloşi”.