Cinci românce îşi cresc copiii în închisori din patru state europene, a căror legislaţie permite acest lucru femeilor aflate în detenţie, în baza unor condiţii specifice, precum spaţii amenajate distinct, alimentaţie şi servicii adecvate creşterii copiilor.

Numeroase ţări europene, precum Elveţia, Belgia, Turcia, Suedia, Spania, Franţa, Danemarca, Grecia şi Italia, au prevederi legale care reglementează situaţia femeilor aflate în închisoare, cărora li se poate acorda dreptul, în baza unor condiţii specifice, de a-şi aduce copiii în centrele de detenţie. "În prezent, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare menţionate, există în atenţie cinci cazuri ale unor femei de cetăţenie română aflate în această situaţie, respectiv unul în Elveţia, unul în Franţa, unul în Portugalia şi două în Spania", a precizat Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Potrivit MAE, reprezentanţii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare fac vizite periodice la penitenciare şi acordă asistenţă consulară, la cerere, fiecărui cetăţean român aflat în detenţie, care îşi exprimă dorinţa de a dialoga cu consulul. Totodată, consulii români participă constant la întrevederi cu reprezentanţii penitenciarelor, cu scopul de a obține informaţii actualizate asupra situaţiei cetăţenilor români aflaţi în centrele de detenție. În România, femeile pot sta cu copiii lor în penitenciar doar până când aceștia împlinesc vârsta de un an, astfel de regim fiind doar la Penitenciarul de Femei Târgşor. În prezent, însă, nicio femeie nu se află în închisoare alături de copilul său, deoarece instanţele au admis cererile lor de întrerupere a pedepsei.

Conform Administrației Naţionale a Penitenciarelor (ANP), atunci când o femeie privată de libertate naște, administraţia penitenciarului ia măsuri ca, în mod excepţional, aceasta să îşi poată îngriji copilul până la vârsta de un an, iar în această perioadă copilul este cazat alături de mama sa. La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta. În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijire familiei sau persoanei indicate de mamă, acesta este încredinţat, potrivit legii, unei instituţii specializate, fiind informate, în acest sens, autorităţile pentru protecţia copilului. După împlinirea vârstei de un an, copilul, care nu mai poate rămâne alături de mama sa, o poate vizita pe aceasta în penitenciar, însoţit de persoane adulte, în limita numărului lunar de vizite la care au dreptul persoanele private de libertate, conform legii. La nivel internaţional, numeroase ţări permit prezenţa copiilor în închisori alături de un părinte încarcerat, însă majoritatea impun limite de vârstă şi privind perioada de şedere a minorilor în centrele de detenţie, potrivit unui raport din august 2014 al Bibliotecii Congresului american, actualizat în ianuarie 2015.