Istoricul şi analistul militar american Edward Luttwak, fost consilier la preşedinţilor Ronald Reagan şi George Bush, susţine, citat de publicaţia "Le Point", că în spatele operaţiunii ruse din Crimeea stă un plan mult mai diabolic al preşedintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin ar urmări ruperea Ucrainei în două şi înfiiţarea unui nou stat care să cuprindă toate teritoriile de la est de Nipru.

Totul ar fi deja pus la punct, inclusiv drapelul noului stat.Teritoriul acestui nou stat trans-Nipru ar depăşi cu mult spaţiul actualei regiunii separatiste Transnistrene, enclavă rusofonă pe care Rusia a reuşit să o smulgă Republicii Moldova în 1992, dar care nu este recunoscută de comunitatea internaţională şi pe teritoriul căreia se află trupe ruseşti. Rusia va pune frontieră pe Nipru, susţine istoricul american, şi odată cu revenirea Crimeii în sânul Federaţiei ruse, Moscova nu-şi va mai face probleme în ceea ce priveşte accesul flotei sale în Marea Negră. Mai mult, această nou stat din estul Niprului ar putea să aibă capitala chiar la Kiev, mai precis în partea de est a Kievului, pentru că oraşul este traversat de fluviul Nipru. Cealaltă parte a oraşului, anticul Kiev, ar putea să rămână capitala „Ucrainei prooccidentale". Putin ar putea chiar să facă un gest de bunăvoinţă şi să cedeze Odessa, oraş rus din punct de vedere istoric, dar care se află pe partea de vest a Niprului. Liderul de la Kremlin nu îşi face prea multe griji pentru ruşii din Odesa pentru că speră ca într-un timp nu prea îndepărtat întreaga Ucraină să revină la sânul Maicii Rusii. Americanii şi europenii se află acum în faţa unei alegeri dificile: să înceapă un nou Război Rece, sau să accepte o redesenarea a graniţelor Ucrainei, dar aceasta are dezavantajul major că legitimează folosirea forţei de către Vladimir Putin, mai spune Edward Luttwak.

Singura şansă pentru Ucraina

Publicaţia rusă "The Moscow Times" scrie că Vladimir Putin ştie că SUA sau NATO nu pot face mare lucru pentru a-l împiedica să îşi impună voinţa în Ucraina. Cu siguranţă, Putin nu va face nicio mişcare în vestul Ucrainei, dar în sud şi est nu va exista o şansă mai bună de a reclama ceea ce el consideră un teritoriu rusesc pierdut. Nu ar fi de mirare să vedem militari ruşi patrulând la Harkov şi la Doneţk, avertizează "The Moscow Times".

Henry Kissinger, fost secretar de Stat în timpul administraţiei Nixon şi Ford, scrie în "Washington Post" că dacă va fi ca Ucraina să supravieţuiască şi să prospere, ea nu poate deveni bastionul niciuneia dintre părţi (Occident -Rusia n.r) împotriva celeilalte, ci ar trebui să funcţioneze ca o punte de legătură între ele. "A trata Ucraina ca pe un element al confruntării Est-Vest înseamnă a distruge pentru decenii perspectivele de a aduce Rusia şi Occidentul - şi în primul rând Rusia şi Europa - în cadrul aceluiaşi sistem internaţional de cooperare. Rusia nu va fi în stare să impună o soluţie militară fără a se izola ea însăşi, într-un moment în care multe dintre frontierele sale se află deja într-o situaţie precară. Cât despre Occident, demonizarea lui Putin nu constituie o strategie; nu este decât un alibi prin care se maschează lipsa unei strategii", consideră fostul diplomat american.

Pericolul de lângă Moldova

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, avertizează în legătură cu încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria, pe fondul crizei din Ucraina. "Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană și restul lumii ar fi o amenințare directă la securitatea și libertățile constituționale ale celor 200.000 de cetățeni ruși cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituționale ale cetățenilor săi", a afirmat Dmitri Rogozin, potrivit agenţiei Interfax. Declaraţia oficialului rus intervine în condiţiile în care există temeri privind tensionarea conflictului transnistrean. Rusia are în vedere să crească presiunile asupra Republicii Moldova, în condiţiile în care Chişinăul urmează să semneze în următoarele luni Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Comunitatea internaţională încearcă de mai mulţi ani să negocieze o soluţie pentru "conflictul îngheţat" din regiunea transnistreană, în cadrul unei formule complexe, cunoscută sub numele de "5+2", din care, în afară de Chişinău şi Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, iar SUA şi UE ca observatori. Negocierile se află însă în impas.