Uniunea Europeană (UE) trebuie să răspundă cu încredere provocării reprezentate de Statele Unite sub mandatul președintelui Donald Trump și să nu se mai teamă de propria sa forță, a declarat miercuri eseistul și istoricul canadian Michael Ignatieff, Premiul Prințesa Asturiei pentru Științe Sociale în 2024, citat de EFE.

Ignatieff, în vârstă de 77 de ani, fost lider al Partidului Liberal din Canada și fost profesor la unele dintre cele mai prestigioase universități din lume, precum Cambridge, Oxford și Harvard, a apreciat că revenirea lui Trump la Casa Albă nu reprezintă doar o amenințare pentru Europa, ci și un șoc. 
„Europa trebuie să-și facă simțită propria forță, să depășească traumele decolonizării și ale trecutului și să avanseze. Toată lumea știe care sunt provocările: Europa nu vrea să devină un muzeu”, a declarat Ignatieff într-un interviu acordat EFE la Viena, unde locuiește și predă la Universitatea Central Europeană (CEU).
În opinia sa, UE are o mare putere, dar rămâne prinsă într-o mentalitate de dependență de Statele Unite și nu mai poate aștepta ca Washingtonul să-i rezolve problemele. Drept exemplu, el subliniază că Spania ar putea avea un leadership mai puternic dacă și-ar crește cheltuielile pentru apărare. „Spania nu poate continua să aloce doar 1,3% din PIB pentru apărare. Dacă ești într-un club, trebuie să plătești cotizația” de membru, spune el, referindu-se la NATO.
În plus, pentru ca UE să concureze cu SUA și China, trebuie să depășească fragmentarea sistemului său financiar și să traducă și în practică progresele sale în materie de inovare. Europa trebuie totodată să-și transforme inovația în leadership industrial. „Europa are universități fantastice, dar trebuie să găsească o modalitate de a comercializa inovația”, rezumă el.

O Americă postatlantică

Potrivit lui Ignatieff, Trump a provocat cea mai mare ruptură în politica externă americană din ultimii 80 de ani.
„Este primul președinte american pentru care legăturile istorice cu Europa nu înseamnă nimic. Primul care crede că Europa este un concurent economic și un model social eșuat”, rezumă el. „Administrația Trump vede alianțele ca poveri și nu ca beneficii, ceea ce reprezintă o ruptură totală cu viziunea SUA ca garant al ordinii liberale internaționale”, adaugă istoricul canadian.
Consecințele geopolitice ale acestei schimbări sunt enorme, subliniază Ignatieff, care se teme că, „dacă Trump ar permite adoptarea unui acord care trădează Ucraina, ceea ce ar face de fapt este să acorde Rusiei o sferă de influență de la Marea Baltică la Marea Neagră”, cu consecința destabilizării Europei de Est.
Există și posibilitatea ca Trump să accepte, într-o anumită formă, o sferă de influență a Chinei în Asia. „Nu cred că vrea să lupte pentru Taiwan mai mult decât vrea să lupte pentru Ucraina”, apreciază Ignatieff.
Această atitudine ar putea redefini relațiile internaționale și ar avea repercusiuni profunde asupra aliaților tradiționali ai Statelor Unite din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud, care s-ar putea găsi singuri în fața amenințării reprezentate de China.

Un al doilea mandat radical

Al doilea mandat al lui Trump este mult mai radical decât primul, lucru pe care Ignatieff îl atribuie faptului că republicanul știe că aceasta este ultima sa perioadă la putere.
„Trump a supraviețuit unei proceduri de destituire, proceselor penale și unei tentative de asasinat și crede că sistemul democratic este împotriva lui. A câștigat alegerile cu un sentiment de revendicare încărcat de furie. Și căuta răzbunare”, rezumă el.
În plus, pentru că Constituția SUA nu-i permite să candideze pentru un al treilea mandat, „percepția sa în ceea ce privește consecințele s-a transformat”, întrucât nu trebuie să-și facă griji cu privire la menținerea unei imagini moderate pentru a atrage alegătorii, subliniază istoricul canadian.
Unul dintre elementele-cheie ale acestui mandat este implementarea unei agende radicale bazate pe așa-numitul „Proiect 2025”, un plan dezvoltat de think tankuri ultraconservatoare pentru a transforma administrația americană. În timpul campaniei, Trump s-a distanțat de acest proiect, dar, odată ajuns la putere, aplică foarte agresiv multe dintre măsurile prevăzute, subliniază Ignatieff.
„Proiectul 2025 urmărește să dezmembreze birocrația federală tradițională, eliminând zeci de mii de funcționari considerați «neloiali» față de trumpism și slăbind reglementările de mediu și privind drepturile muncii, limitând totodată acțiunile justiției.
Și toate acestea făcute pe repede înainte și în multe domenii simultan. Pentru că Trump aplică tactica cunoscută sub numele de shock and awe (șoc și groază - n.r.), o strategie militară care mizează pe o acțiune copleșitoare pentru a deconcerta adversarul, conchide Ignatieff.