Grecia a cerut în mod oficial un plan de salvare pe o perioadă de trei ani din fondul de salvare al zonei euro şi a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începând de săptămâna viitoare. Parlamentul UE le-a acordat două zile să prezinte un plan pe termen lung, altfel producerea Grexit este inevitabilă.

Potrivit Wall Street Journal, care scrie că a văzut o copie a documentului, Guvernul afirmă în această scrisoare - un lucru extrem de important din perspectiva creditorilor ţării - că urmează să înceapă să implementeze anumite măsuri - inclusiv în domeniul fiscalităţii şi pensiilor - chiar dacă nu oferă detalii.

Miercuri au avut loc discuţii în contradictoriu în Parlamentul European pe tema Greciei.  Premierul grec Alexis Tsipras a pledat pentru o reformă veritabilă a statului grec, notând că timp de ani de zile, diferitele guverne din Grecia au creat un stat bazat pe clientelism, în care corupţia a fost permisă. Tsipras a declarat că Grecia îşi doreşte un acord cu partenerii săi europeni, care să arate o posibilitate de ieşire din criză, că există o luminiţă la capătul tunelului, şi să includă reformele necesare.

"Povara va trebui să fie suportată de cei care pot s-o suporte şi care în ultimii cinci ani au fost protejaţi", a precizat el, adăugând că până acum povara a fost pe umerii celor care muncesc şi acum nu mai pot s-o suporte. "Timp de ani de zile diferitele Guverne din Grecia au creat un stat bazat pe clientelism, un stat în care corupţia a fost permisă şi un stat în care au existat conflicte de interese între puterea economică şi puterea politică şi nu au fost luate măsurile necesare pentru a frâna evaziunea fiscală a celor mai bogaţi", a afirmat premierul grec în plenul PE de la Strasbourg. Tsipras a notat că 10% din cetăţenii eleni dispun de 56% din bogăţia Greciei şi în această perioadă de criză şi austeritate aceşti oameni nu au contribuit deloc la ieşirea din criză şi nu au suportat în niciun fel o povară atât de dură cât a suportat poporul elen.

Dacă nu primeşte noi lichidităţi în săptămânile viitoare, Grecia nu va putea să efectueze plăţi, pe 20 iulie, către Banca centrală Europeană (BCE), în valoare de 3,5 miliarde de euro, în contul unor obligaţiuni. O eventuală neplată ar putea să determine BCE să reducă nivelul împrumururilor de urgenţă acordate băncilor greceşti - o măsură care ar trimite sistemul financiar al ţării în criză şi ar obliga Guvernul să-şi tipărească propria monedă pentru a le recapitaliza.