În Moldova, forţele de opoziţie au câştigat alegerile şi au ajuns la un consens că trebuie să colaboreze. Însă, până la ora actuală, modul în care ar urma să fie împărţite principalele funcţii ale statului rămâne în continuare suspendat în aer. Pentru alegerea unui nou preşedinte, partidele de opoziţie au nevoie de minimum opt voturi ale comuniştilor, fapt ce înseamnă că ar fi nevoie de un candidat independent pentru a spera la obţinerea unor voturi din partea parlamentarilor comunişti.

În prezent, s-a ajuns la faza în care diferitele variante se discută pe holurile instituţiilor, între două pufăituri din ţigară. Despre cine vor fi candidaţii pentru principalele funcţii în stat s-a vorbit mult în ultimele săptămâni. Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, ţine cu tot dinadinsul să devină preşedinte, lucru care pare a fi acceptat în principu de celelalte forţe politice care alcătuiesc coaliţia, însă apare problema voturilor necesare de la comunişti. În ceea ce priveşte funcţia de prim-ministru, lucrurile par puţin mai complicate. Unele voci îl indică pentru a ocupa acest post pe Serafim Urecheanu, s-a vehiculat în acest sens şi numele lui Mihai Ghimpu, dar s-a propus şi soluţia unui candidat independent. La ora aceasta, discuţiile cele mai aprinse din Republica Moldova se poartă în jurul demisiei directorului general adjunct din Rompetrol, Ion Sturza. După anunţarea demisiei, el va părăsi funcţia la 1 septembrie 2009. Ion Sturza a fost premier al Republicii Moldova în perioada februarie-noiembrie 1999. Apoi a condus filiala Rompetrol din Republica Moldova, iar din 2006 a fost ales membru în Consiliul de Administraţie al grupului. Astfel, prin demisia sa, Sturza se poate îndrepta spre o candidatură la preşedinţia Republicii Moldova, fiind un independent care ar putea fi agreat de toate partidele coaliţiei câştigătoare ale alegerilor.