Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este cercetat penal pentru fapte pe care le-a săvârşit în perioada în care era membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Horia Georgescu şi ceilalţi membri ai Comisiei au aprobat despăgubiri pentru trei imobile, pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

În urma audierilor de ieri, procurorii au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele lui Horia Georgescu, el urmând să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Şeful ANI a fost dus la DNA ieri dimineaţă, cu mandat de aducere, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate. La scurt timp după Georgescu, la DNA a fost adus cu mandat şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Avocatul lui Horia Georgescu, Cristian Ene, a anunţat că preşedintele ANI are calitatea de inculpat, el fiind acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. Avocatul a adăugat că Horia Georgescu se declară nevinovat şi urmează să probeze faptul că reţinerea şi viitoarea propunere de arestare preventivă sunt "total disproporţionate" cu scopul măsurilor preventive.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări. Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În urma unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011. Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate. În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare. În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.