Numeroase crime de război şi chiar posibile crime împotriva umanităţii au fost comise în provincia siriană Idlib, ultimul bastion al insurgenţilor în nord-vestul ţării, supus unei ofensive a regimului la sfârşitul lui 2019 şi începutul anului în curs.

„Copii au fost bombardaţi la şcoală, părinţi au fost bombardaţi la piaţă, pacienţi au fost bombardaţi la spital şi familii întregi au fost bombardate în timp ce se refugiau”, a rezumat Paulo Pinheiro, preşedintele Comisiei de anchetă a ONU cu privire la Siria.

Raportul se referă la perioada 1 noiembrie - 30 aprilie şi documentează 52 de atacuri, pe baza a aproape 300 de interviuri şi a materialelor foto şi video.

Regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia, şi-a reluat în decembrie 2019 ofensiva asupra provinciei Idlib, ultimul bastion aflat în mâinile unor grupări rebele şi jihadiste, înainte de intrarea în vigoarea a unui armistiţiu fragil, mediat de Rusia şi Turcia, la începutul lui martie. Ofensiva a făcut peste 500 de victime civile şi a obligat un milion de persoane să se refugieze, potrivit ONU.

„În timpul acestei campanii militare, forţele proguvernamentale şi grupările desemnate de ONU ca teroriste au încălcat în mod flagrant legile războiului şi drepturile civililor sirieni”, afirmă Pinheiro, citat în raport.

Potrivit Comisiei, în intervalul menţionat au fost bombardate 25 de instalaţii medicale, 58 de şcoli şi 14 pieţe, în majoritatea covârşitoare a cazurilor agresorii fiind forţele proguvernamentale şi aliatul lor rus. În aceste atacuri au murit în jur de 676 de civili.

Raportul afirmă că unele dintre aceste „bombardamente nediscriminatorii” - mai ales cele de la Maaret al-Noomane din Idlib şi de la Atarib (la vest de Alep) din decembrie şi februarie – „ar putea constitui crime împotriva umanităţii”.

Comisia Pinheiro s-a aplecat şi asupra atrocităţilor comise de principala grupare jihadistă din regiune, Hayat Tahrir al-Sham (HTS), acuzată de „jefuirea, detenţia, torturarea şi executarea unor civili, inclusiv jurnalişti”.

HTS a „bombardat în mod nediscriminatoriu zone dens populate, semănând teroarea printre civilii care trăiau în zonele aflate sub control guvernamental”, mai arată raportul.

În acest context, „femeile, bărbaţii şi copiii pe care i-am intervievat aveau de ales între a fi bombardaţi şi a fugi spre zonele controlate de HTS, unde drepturile omului sunt încălcate şi unde asistenţa umanitară este foarte limitată”, a subliniat Karen Koning AbuZayd, membră a Comisiei de anchetă.