Vladimir Putin, hotărât să consolideze singurul avanpost militar rus în Orientul Mijlociu, se pregăteşte să lanseze unilateral atacuri aeriene împotriva Statului Islamic (SI) în Siria, dacă Statele Unite îi resping propunerea de a-şi uni forţele, afirmă două surse apropiate dosarului, relatează Bloomberg.

Preşedintele rus ar prefera, însă, ca America şi aliaţii săi să fie de acord să-şi coordoneze campania împotriva grupării teroriste cu Rusia, Iranul şi armata siriană, ceea ce administraţia preşedintelui american Barack Obama a refuzat până în prezent. Diplomaţia rusă a trecut la "atac", în contextul în care Putin caută să evite colapsul regimului lui Bashar al-Assad, un foarte vechi aliat al Moscovei, care poartă de patru ani şi jumătate un război civil şi care luptă, de curând, împotriva extremiştilor sunniţi reuniţi sub steagul Statului Islamic (SI), dar şi a opoziţiei siriene susţinută de SUA. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a efectuat săptămâna aceasta o vizită la Moscova pentru a discuta cu Putin, şi este urmat de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Propunerea lui Putin, pe care Moscova a comunicat-o Washingtonului, îndeamnă la o "cale paralelă" - a unei acţiuni militare comune dublată de o tranziţie politică fără al-Assad, o cerinţă-cheie a Statelor Unite. Această iniţiativă ar fi piesa centrală a vizitei lui Putin la New York, unde urmează să participe, pe 28 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, şi în cursul căreia s-ar putea întâlni cu Obama.

Acumularea militară rusă în Siria, în ultimele săptămâni, i-a alarmat pe oficialii americani, care sunt în continuare furioşi din cauza anexării Crimeei şi susţinerii insurgenţei proruse în Ucraina, în urma cărora Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) au impus sancţiuni ce au împins economia Rusiei în recesiune.

Washingtonul este dispus să discute o coordonare a atacurilor, pentru a evita incidente ostile cu avioanele ruseşti, însă America şi aliaţii săi nu au primit o propunere "concretă" din partea Moscovei şi nu va include forţele lui al-Assad în acest efort, a declarat pentru Bloomberg un oficial de la Washington, sub protecţia anonimatului.

Situaţia de pe front

Coaliţia aeriană condusă de către Statele Unite a respins Statul Islamic, potrivit unor estimări, din aproximativ 30% din teritoriile pe care acesta le-a cucerit. Însă gruparea deţine în continuare controlul asupra a aproximativ jumătate din teritoriul Siriei şi a unor provincii-cheie din Irakul vecin. Luptele din Siria, care au afectat profund întregul Orient Mijlociu, s-au soldat cu peste 250.000 de morţi şi împing sute de mii de oameni să caute refugiu în UE. Liderii celor 28 de state membre ale blocului european au îndemnat joi la negocieri internaţionale ample care să pună capăt războiului civil. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că al-Assad ar trebui inclus în aceste negocieri.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri că Statele Unite au devenit mai "receptive" faţă de poziţia Moscovei. Washingtonul şi-ar fi temperat două puncte ale politicii faţă de Siria: ca al-Assad să părăsească puterea imediat şi excluderea unor negocieri cu Guvernul acestuia. În ziua următoare, secretarul american şi ministrul rus ai Apărării au discutat în mod direct pentru prima dată de la izbucnirea conflictului armat din Ucraina. Ei au convenit să continue dialogul, pentru a preveni înfruntări între forţele americane şi ruse în Siria. Însă Washingtonul a respins miercuri imediat sugestia lui Lavrov că SUA şi-au schimbat poziţia faţă de războiul din Siria.

Arabia Saudită

Arabia Saudită, care-i susţine pe rebelii sirieni, este pregătită să accepte propunerea rusă ca al-Assad să rămână preşedinte pe timpul perioadei de tranziţie - cu condiţia să-i fie anulate toate puterile - potrivit lui Anwar Eshki, un general saudit în retragere care conduce Centrul pentru Studii Strategice şi Juridice pentru Orientul Mijlociu, cu sediul la Jeddah. Implicarea Rusiei în Siria va ajuta la aducerea stabilităţii în regiune şi la consolidarea şanselor de a învinge Statul Islamic, a apreciat Eshki, contactat telefonic de Bloomberg. El îndeamnă opoziţia siriană "să dea mâna cu Rusia".

Concluzii

În aceste zile Putin joacă o carte mare. În faţa ezitărilor Europei - care nu găseşte soluţii pentru stoparea imigranţilor şi nici nu s-a implicat în soluţionarea conflictului - şi a Americii care intră în ultimul an de mandat al lui Obama - şi prin excelenţă ultimul an este dedicat problemelor interne şi campaniei electorale - Rusia lui Putin poate redeveni un actor geopolitic decisiv. Cine va soluţiona conflictul din Siria va înclina balanţa influenţei, iar Putin a acţionat spre stupefacţia Occidentului şi a Americii. Ce altă dovadă mai bună decât vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu la Moscova, pentru a-şi „coordona" acţiunile militare. Şi nu uitaţi, Siria şi Iranul (care susţine Hezbolahul), aliaţi ai Rusiei, sunt inamicii tradiţionali ai statului evreu. Zona se reconfigurează.