Sonda spaţială americană New Horizons a transmis primele date pe Terra după ce a supravieţuit "întâlnirii" cu planeta pitică Pluto, cel mai îndepărtat corp ceresc de acest tip explorat vreodată de oameni, de care s-a apropiat la o distanţă minimă.

Sonda americană New Horizons a ajuns, marţi, la ora 11.49 GMT (14.49, ora României), la cea mai mică distanţă de planeta pitică Pluto, 12.500 de kilometri, "întâlnirea" fiind considerată de specialişti principalul eveniment spaţial al anului 2015, potrivit site-ului NASA. Sonda New Horizons, lansată de NASA în 2006 şi care a călătorit 5,3 miliarde de kilometri prin spaţiu, este destinată cercetării planetei pitice Pluto, dar şi corpurilor spaţiale din Centura Kuiper, într-o misiune fără precedent. "Pluto a avut primul ei vizitator", a anunţat pe Twitter preşedintele american Barack Obama. "Mulţumim, NASA. Aceasta este o zi mare pentru descoperirile ştiinţifice şi pentru supremaţia americană", a adăugat acesta. După un zbor de 13 ore la mică distanţă de Pluto, sonda New Horizons a transmis primele date către Terra, confirmând astfel faptul că a supravieţuit acelei "întâlniri" spaţiale, pe durata căreia a navigat cu o viteză de 49.000 de kilometri pe oră în interiorul sistemului de corpuri cereşti alcătuit din Pluto şi sateliţii săi. Directorii misiunii estimau că riscul de coliziune a sondei New Horizons cu un corp spaţial din acel sistem era de 1 la 10.000. Sonda americană a plutit la doar 12.472 kilometri deasupra lui Pluto - o distanţă echivalentă cu aceea dintre New York şi Mumbai. La ora programată, New Horizons a stabilit contactul radio cu cercetătorii de la Laboratorul de fizică aplicată din cadrul Universităţii John Hopkins din Baltimore. Întrucât 99% din totalul datelor colectate de New Horizons în timpul survolării lui Pluto, supravieţuirea sondei pe durata acelei apropieri de planeta pitică a reprezentat un element-cheie pentru succesul misiunii. New Horizons a petrecut peste opt ore pe orbita lui Pluto după trecerea momentului în care s-a aflat la cea mai mică distanţă de planeta pitică, pentru o serie de experimente ştiinţifice ce au vizat studierea atmosferei acesteia şi realizarea de fotografii pe timp de noapte, folosind doar lumina reflectată de Charon, cel mai mare dintre sateliţii săi naturali.