Toate steagurile au fost coborâte în bernă, ieri în Statele Unite, în memoria lui John F. Kennedy, asasinat în urmă cu 50 de ani, dar care face în continuare parte din Panteonul preşedinţilor americani, relatează AFP.

Pentru a "plânge pierderea unui extraordinar om aflat în serviciul statului, un vizionar şi un idealist înţelept", steagurile de pe clădirile oficiale au fost coborâte la jumătatea catargului, a anunţat  preşedintele Barack Obama, proclamând ziua de 22 noiembrie "Ziua Comemorării preşedintelui John F. Kennedy". Preşedintele şi-a îndemnat concetăţenii, care îşi pun adesea steagul înstelat în faţa casei sau firmei, să procedeze la fel. La ora locală 12.30 (20.30, ora României), un moment de reculegere la Dallas (Texas) a marcat momentul în care John F. Kennedy murea, pe 22 noiembrie 1963, la Dealey Plaza, împuşcat de Lee Harvey Oswald, potrivit anchetei oficiale efectuate de către Comisia Warren. Acest simpatizant comunist, în vârstă de 24 de ani, era ucis două zile mai târziu de către patronul unui club de noapte din Dallas, Jack Ruby, lăsând circumstanţele şi mobilul asasinatului care a şocat întreaga lume învăluite în mister. "Mitul Kennedy", pentru totodeauna tânăr, frumos şi primul preşedinte integral ancorat în modernitate, este intact, o jumătate de secol mai târziu, în inimile americanilor. Trei sferturi dintre ei îl plasează pe "JFK" pe primul loc al listei conducătorilor americani moderni care vor rămâne în istorie ca "remarcabili", fiind urmat de Ronald Reagan şi Bill Clinton, potrivit unui sondaj Gallup. John F. Kennedy, născut într-o familie bogată şi influentă din Boston (nord-est), a fost cel mai tânăr preşedinte ales şi primul preşedinte catolic, încarnând o eră plină de speranţă pentru generaţia baby-boom. Din mandatul său, istoria îşi aminteşte lupta cu fosta Uniune Sovietică în timpul "crizei rachetelor", deruta din Golful Porcilor, debarcarea eşuată a activiştilor anticastrişti în Cuba şi lansarea programului Apollo pentru trimiterea unui american pe Lună. Declaraţiile sale "Ich bin ein Berliner", în Berlinul împărţit între Est şi Vest, şi "Nu întrebaţi ce poate face ţara pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţară", la învestire, sunt înscrise în memoria mondială.