Cardinalul şambelan, italianul Tarcisio Bertone, va deveni, după demisia lui Benedict al XVI-lea, un fel de Papă "interimar", însărcinat cu administrarea Bisericii până la alegerea noului Suveran Pontif, urmând să exercite puteri net reduse.

Toţi oficialii de rang înalt din cadrul "Guvernului" Bisericii - Curia romană - renunţă la funcţiile lor la moartea Papei, potrivit Constituţiei apostolice promulgate în 1996 de către Ioan Paul al II-lea. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul unei demisii. Doar cardinalul şambelan rămâne în post, pentru a administra afacerile curente ale Bisericii. "La moartea Pontifului, toţi şefii de congregaţii din cadrul Curiei romane, adică secretarul de Stat, cardinalii prefecţi, arhiepiscopii preşedinţi şi membrii congregaţiilor respective îşi încetează funcţia. Excepţie fac Şambelanul Sfintei Biserici romane şi Marele Penitent care continuă să se ocupe de afaceri curente", stabileşte articolul 14 al Constituţiei. Monseniorul Bertone urmează să preia în mod simbolic posesia asupra proprietăţilor papale, şi anume Palatul Apostolic al Vaticanului, Palatul Latran, sediul diocezei Romei unde Papa este prin tradiţie episcop, şi castelul Gandolfo, reşedinţa de vară a papilor, dar acesta din urmă va fi locuit, la vremea respectivă, de către Joseph Ratzinger, o situaţie inedită în istoria recentă a Bisericii. Numărul doi al Vaticanului, Bertone, în vârstă de 78 de ani, a fost numit şambelan în aprilie 2007. Originar de la Romano Canavese, o mică localitate din Piemont, salezianul Tarcisio Bertone a colaborat timp de şapte ani (1995-2002) cu Joseph Ratzinger în perioada în care acesta a fost prefect al Congregaţiei Credinţei, după care a fost numit, în 2006, secretar de Stat al Vaticanului, un fel de "şef al Guvernului" Sfântului Scaun.