Un studiu recent realizat pe supravieţuitori ai Holocaustului arată că modificările genetice care rezultă din traumele suferite de ei pot fi transmise copiilor lor, acesta fiind cel mai clar semn că experienţa de viaţă a unei persoane poate afecta generaţiile viitoare.

În Al Doilea Război Mondial, în timpul Holocaustului, au fost ucişi aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în cadrul "soluției finale a problemei evreiești", programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler. O echipă de cercetători de la spitalul Mount Sinai din New York, condusă de Rachel Yehuda, a realizat un studiu, în care au fost implicaţi 32 de evrei (bărbaţi şi femei), care fie au fost închişi într-un lagăr de concentrare nazist, au fost martori sau au experimentat tortura, fie au fost forţaţi să se ascundă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Echipa de cercetători a analizat, de asemenea, genele copiilor acestora - despre care se ştia că sunt mai predispuşi la a suferi de tulburări de stres - şi au comparat rezultatele cu cele ale familiilor de evrei care locuiau în afara Europei în timpul războiului. "Schimbările genetice la copii pot fi atribuite doar expunerii părinţilor la Holocaust", a spus Yehuda. Munca echipei de cercetători reprezintă cel mai clar exemplu uman de trasmitere a traumei unui copil, ceea ce oamenii de ştiinţă numesc "moştenire epigenetică" - ideea că influenţele din mediu, precum fumatul, dieta şi stresul, pot afecta genele copiilor şi chiar ale nepoţilor.

Această idee este controversată, întrucât oamenii de ştiinţă consideră că genele conţinute în ADN reprezintă singurul mod de a transmite informaţii biologice între generaţii. Oricum, genele sunt modificate de mediu tot timpul, prin "etichete" chimice, care se ataşează singure pe ADN-ul uman. Studii recente sugerează că unele dintre aceste "etichete" ar putea, cumva, să fie transmise de la o generaţie la alta, ceea ce înseamnă că mediul ar putea avea impact asupra sănătăţii copiilor. Alte studii au propus o legătură mult mai tentantă între experienţele unei generaţii şi cele ale viitoarei generaţii. De exemplu, fetele născute de femeile olandeze, care au fost însărcinate în timpul unei mari foamete de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost supuse unui risc peste medie de a dezvolta schizofrenie. De asemenea, un alt studiu a arătat că bărbaţii care au fumat înainte de a ajunge la vârsta pubertăţii au avut copii cu o greutate mai mare decât aceia care au început să fumeze după această perioadă. Pe de altă parte, echipa de cercetători, condusă de Rachel Yehuda, a fost interesată de o regiune a unei gene care este asociată cu reglarea hormonilor de stres, despre care se ştie că este afectată de traumă. "Este logic să ne uităm la această genă", a spus Yehuda. "Dacă există un efect transmis de traumă, acesta ar fi într-o genă care are legătură cu stresul ce modelează felul în care noi facem faţă mediului nostru", a adaugat Yehuda.