Aproape 1.000 de poliţişti sunt cercetaţi prealabil, la nivel naţional, dintre care 650 provin din structurile de ordine şi siguranţă publică, iar cei mai puţini sunt de la unităţile de combatere a criminalităţii organizate, potrivit Poliţiei Române. La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, anul trecut, au fost aplicate 21 de sancţiuni disciplinare.

"La nivelul Poliţiei Române, în acest moment sunt în curs de cercetare prealabilă 991 de poliţişti. Din numărul total de lucrători ai Poliţiei Române, respectiv aproximativ 55.900 de poliţişti, numărul celor cercetaţi reprezintă 1,7 la sută din întregul efectiv", arată Poliţia Română. Potrivit sursei citate, 654 dintre poliţiştii cercetaţi prealabil fac parte din structurile de ordine publică, 90 lucrează la investigaţii criminale, 15 sunt poliţişti ai unor structuri de investigare a fraudelor, iar trei fac parte din unităţi de combatere a criminalităţii organizate. Alte 229 de cadre provin de la structuri neoperative, de la Poliţia Transporturi şi de la Poliţia Rutieră. Din numărul total de poliţişti cercetaţi prealabil, 194 sunt ofiţeri, iar 76 dintre aceştia deţineau funcţii de conducere la momentul declanşării cercetării prealabile. Până la sfârşitul anului 2013, la nivelul Poliţiei Române erau puşi la dispoziţie, ca urmare a cercetării prealabile, 56 de ofiţeri şi 316 agenţi de poliţie, a precizat sursa citată. În ceea ce îi priveşte pe poliţiştii din Bihor, în cursul anului 2013, au fost aplicate 21 de sancţiuni disciplinare, două dintre ele unor ofiţeri şi 19 au vizat agenţi de poliţie. Tot anul trecut, IPJ Bihor a primit 219 petiţii şi sesizări privind poliţiştii, 22 dintre ele confirmându-se. În total, au fost cercetaţi prealabil 29 de lucrători din cadrul IPJ Bihor.

De la mustrare la destituire

Potrivit legii, constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în condiţii în care să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte comise de poliţist, cu vinovăţie: comportarea necorespunzătoare în serviciu, familie sau societate dacă aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei; neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege; întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor; depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii; absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu; producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor; încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate; nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă; imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist; intervenţia pentru influenţarea soluţionării ilegale a unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane; încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite de lege pentru poliţişti. În ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare, acestea pornesc de la mustrarea scrisă, diminuarea salariului pentru o perioadă de cel mult trei luni, amânarea promovării sau trecerea într-o funcţie inferioară, cea mai gravă sancţiune disciplinară fiind destituirea din poliţie.