Evaziunea fiscală şi munca la negru sunt produsele directe ale guvernărilor incompetente şi corupte. Pentru a funcţiona, statul are nevoie de bani, iar banii sunt obţinuţi cel mai uşor majorând sau impunând taxe şi impozite. Soluţia a fost brevetată de otomani ca metodă de jefuire a supuşilor din ţările ocupate şi, iată, este folosită cu succes în România europeană de azi.

Statul a pierdut, doar anul trecut, aproximativ 18 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale, respectiv 49,3 milioane de euro pe zi. Evaziunea fiscală generată de neîncasarea TVA "a contribuit" cel mai mult, circa 60%,  la suma care nu a mai ajuns în 2012 în vistieria statului. Pe lângă aceasta, munca "la negru" a 23% din totalul salariaţilor din economie a creat, la rândul ei, o "gaură" de 4 miliarde de euro, nivelul aflându-se de la an la an în creştere, conform Raportului anual al Consiliului Fiscal, aferent anului 2012. Nici nu e de mirare, într-o ţară în care impozitarea muncii este cea mai ridicată din UE şi sufocă practic angajatorii. Din acest motiv, tot mai mulţi angajatori preferă să încalce legea şi să-şi plătească angajaţii la negru, cu bani în plic, sau printr-un sistem mixt: salarii minime plus bani la plic.

Totodată, doar din două dintre marile ramuri ale economiei, respectiv cea a băuturilor alcoolice şi cea a produselor alimentare, din cauza evaziunii nu ajung la stat în total 2,51 miliarde de euro pe an, potrivit unei analize publicate pe gândul.info.

Evident, evaziunea fiscală îi afectează direct pe toţi românii, deoarece statul este nevoit să adopte o serie de măsuri pentru a acoperi găurile din buget şi fără excepţie acestea au fost creşterea taxelor şi impozitelor. Măsuri care nu încurajează consumul şi nici investiţiile, deci sunt frâne şi nu generatoare de creştere economică, respectiv încasări mai mari la bugetul statului.

 

Evaziunea fiscală la TVA

Din totalul de 18 miliarde de euro pierdute în 2012 de pe urma evaziunii fiscale, 11 miliarde de euro nu au mai ajuns la stat din cauza evaziunii fiscale la TVA. O metodă des utilizată este evaziune fiscală prin rambursări ilegale de TVA şi de evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale. În domeniul construcţiilor evaziunea prin neplata TVA este înfloritoare. În unele cazuri evaziunea se face  prin achiziţii intracomunitare de materiale de construcţii care trec prin mai multe firme. Se înregistrează operaţiuni nereale în evidenţele contabile de la mai multe societăţi comerciale, realizate pentru reducerea valorii reale a TVA.Firmele sunt împărţite în trei categorii: cele folosite în calitate de client intracomunitar, respectiv furnizor naţional; cele folosite pentru derularea de operaţiuni fictive pentru a evidenţia în actele contabile ale firmei care realiza achiziţii intracomunitare cheltuieli nereale, diminuând cuantumul TVA colectată; aşa numitele "fabrici de facturi", folosite pentru emiterea de facturi fictive care să le permită firmelor din celelalte două categorii să dispună transferul unor sume în contul acestora, banii fiind retraşi ulterior în numerar de către membrii grupului infracţional.

Pe lângă evaziunea fiscală generată la TVA, în 2012 s-au mai pierdut sume importante de bani şi din evaziunea înregistrată pe alte taxe şi impozite principale. Evaziunea fiscală la impozitul pe venit a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro, la CAS (contribuţiile la asigurările sociale - din care se plătesc pensiile) de 4,2 miliarde de euro, la impozitul pe profit de 1,1 miliarde de euro şi la accize şi la taxa pe viciu, alcool şi ţigări, de circa 519 milioane de euro.

Munca la negru

Anul trecut, 23% dintre salariaţii din economie, respectiv 1,45 milioane de români, lucrau la "la negru" cauzând o pierdere de circa 4 miliarde de euro la bugetul general consolidat, potrivit datelor Consiliului Fiscal.

Cea mai mare parte a evaziunii din munca "la negru" a provenit din CAS, respectiv 3,1 miliarde de euro, nivel apropiat de cel înregistrat şi în 2011, care urmează însă o tendinţă de creştere. Suma ar fi suficientă pentru a acoperi "gaura" de la bugetul de pensii, respectiv diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, care se va ridica anul acesta la circa 3 miliarde de euro.

Un sfert dintre angajaţii care lucrează fără forme legale au studii superioare, iar o parte semnificatică efectuează lucru calificat, potrivit studiului "In From the Shadow" al Băncii Mondiale din 2012.

Cel mai frecvent motiv invocat de salariaţii care acceptă să primească de la patroni la finalul lunii banii "în plic" este, potrivit rezultatelor unui Eurobarometru citat în raportul Băncii Mondiale, acela că salariile sunt prea mici. Nici nu este de mirare, într-o economie în care munca este supra-impozitată, firmele fiind practic obligate să plătească taxe uriaşe pentru angajaţi, respectiv asigurările sociale.

Evaziunea fiscală la alcool este uriaşă

Evaziunea fiscală ajunge în sectorul băuturilor alcoolice la 1,2 miliarde de euro, reprezentând 80% din valoarea totală a pieţei.

"E un dezastru în ramura aceasta. Este ramura cu cea mai mare evaziune fiscală din România", a declarat Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice "Garant", citat de gândul.info.

"Produsele au devenit atât de scumpe încât oamenii îşi fac singuri alcool la cazan", susţine preşedintele "Garant", adăugând că până şi în magazinele marilor lanţuri de retail din ţară au început să se vândă cazane.

"Toată lumea este într-un festival de ţuicăreală, face ce vrea. Nu există niciun fel de disciplină în piaţă, nu intervine nimeni, nu se ştie nici măcar cât alcool intră în România", a mai explicat Dascăl, menţionând, totodată, că probleme foarte mari se întâlnesc la Vamă. "Această instituţie e compromisă, e ca o căruţă de mere putrede din care nu se mai poate face nimic", a adăugat el.

Preşedintele organizaţiei patronale "Garant" susţine că printre metodele de evaziune fiscală folosite în industria băuturilor alcoolice se numără importul fără acte, folosirea banderolelor fiscale pe "firme fantomă" sau folosirea banderolelor fiscale "făcute la copiator" şi comercializarea ulterioară a băuturilor "la negru".

O altă metodă folosită de evazionişti este cea a "exportului fictiv". Practic, "firmele fantomă" pregătesc documente pentru a dovedi că alcoolul este exportat din România în alte state vecine, precum Ungaria, cu cisterna, însă aceasta este încărcată cu apă, nu cu alcool, care rămâne în ţară. "Apoi se duc şi îşi iau TVA înapoi", explică Dascălu care atrage, totodată, atenţia asupra faptului că "niciun mare dosar de evaziune fiscală din această ramură nu a fost anchetat niciodată până la final".

(Va urma)