Fostul şef al Direcţiei de Finanţe Bihor, Ioan Lascău, a fost achitat într-un dosar de trafic de influenţă ajuns pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce iniţial fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, însă nici sentinţa actuală nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat, miercuri, în procesul fostului director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor, Ioan Lascău, trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă. Dosarul în care Ioan Lascău a fost condamnat, în ianuarie 2010, la şapte ani de închisoare cu executare de Tribunalul Bucureşti, se afla în fază de rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, după ce, în mai 2010, magistraţii au dispus iniţial casarea primei sentinţe şi retrimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa care a emis-o, Tribunalul Bucureşti. Soluţia a fost considerată nelegală atât de fostul director al Finanţelor Bihor, cât şi de procurorii DNA, care au susţinut că magistraţii au soluţionat cazul fără să ia în considerare anumite probe noi apărute în dosar, motiv pentru care au atacat-o prin recurs, care s-a judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care, în 26 ianuarie 2011, a dispus reluarea procesului la Curtea de Apel. Procesul a reînceput în 6 aprilie 2011 şi a durat până în 4 ianuarie a.c., când magistraţii au dispus achitarea fostului şef al Finanţelor Bihor pe motiv că fapta de care acesta este acuzat nu există. Soluţia dată de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, existând posibilitatea să fie atacată cu recurs de procurorii DNA, care se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "Eu consider că ne apropiem de ceea ce poate fi numit dreptate într-un proces penal care durează de peste şase ani şi la baza căruia a stat un denunţ calomnios, iresponsabil, care a produs toate acele urmări privind cercetarea penală şi ulterior trimiterea în judecată", a declarat, joi, fostul şef al Finanţelor Bihor, Ioan Lascău. El a susţinut că noua soluţie se bazează pe unele probe aduse în apărarea sa şi omise iniţial de magistaţi. "Aceste probe au fost prezentate şi cu ocazia procesului de la Înalta Curte şi au constituit principalul motiv pentru care s-a dispus rejudecarea procesului la Curtea de Apel Bucureşti", a explicat Ioan Lascău.