Odată cu articolul precedent am început să dezbatem, la un mod cât se poate de comprehensibil pentru justiţiabil, materia moştenirii legale abordând unele noţiuni generale, mai precis distincţia dintre moştenirea legală şi cea testamentară, componenţa claselor de moştenitori în reglementarea actuală a Codului civil.

Însă, nu este suficient să ştim care sunt clasele de moştenitori, trebuie să cunoaştem şi principiile care guvernează moştenirea legală, precum şi cotele din patrimoniu care sunt culese de către aceste clase de moştenitori.

De la început trebuie să subliniem faptul că principiile care guvernează materia succesiunii legale sunt reglementate în cadrul articolului 964 alin. 2 până la alin. 4 inclusiv din Codului civil.

Primul dintre principii oferă răspunsul la întrebarea – care dintre clasele de moştenitori va culege patrimoniul defunctului dacă avem mai multe clase de moştenitori, dintre cele stabilite de legiuitor, la momentul deschiderii moştenirii (de precizat momentul deschiderii moştenirii reprezintă momentul la care a survenit decesul).

În cadrul acestei ipoteze legiuitorul a consacrat principiul priorităţii clasei de moştenitori, conform căruia, între cele patru clase de moştenitori există o relaţie de prioritate. Pentru a fi şi mai explicit, prima clasă înlătura toate celelalte clase de la moştenire, clasa a II-a înlătura clasele III şi IV, dar nu şi clasa I, de la moştenire. Aceiaşi relaţie existând şi pentru clasele III şi IV.

Al doilea principiu aplicabil în materia moştenirii legale oferă răspunsul la întrebarea – cum se va împărţii patrimoniul în ipoteza în care în aceiaşi clasă de moştenitori avem mai multe rude cu defunctul şi care au acelaşi grad de rudenie?

Pentru a înţelege cât mai bine, să luăm un simplu exemplu, la o moştenire vin să culeagă patrimoniul defunctului clasa I de moştenitori alcătuită din trei copii ai defunctului – care dintre aceştia va culege moştenirea?

Răspunsul la această întrebare este dat de principiul egalităţii între rudele din aceiaşi clasă şi acelaşi grad de rudenie.

Acest principiul este cel mai bine explicat de către dispoziţia legală, art. 964 alin. 4 Cod civil, care stabileşte faptul că – „între rudele din aceiaşi clasă şi acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel”.

Al treilea principiu aplicabil în materia moştenirii legale oferă răspunsul la întrebarea – cum se va împărţii patrimoniul în ipoteza în care în cadrul aceleiaşi clase de moştenitori avem mai multe rude cu defunctul dar de grade diferite de rudenie?

Un exemplu - dacă la o moştenirea avem în cadrul clasei I de moştenitori, doi copii ai defunctului şi doi nepoţi ai defunctului – cine va culege moştenirea?

Răspunsul îl oferă art. 964 alin. 3 Codului civil – care consacră principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceiaşi clasă, mai precis, în cadrul aceleiaşi clase, moştenitorii cu cel mai apropiat grad de rudenie îi înlătură de la moştenire pe cei cu un grad de rudenie mai îndepărtat.