După cum bine se cunoaşte, fiind reluat acest principiu de fiecare dată când am avut posibilitatea în cadrul articolelor publicate, un litigiu, indiferent de natura acestuia, se desfăşoară după o serie de reguli de procedură reglementate de legi complexe, denumite coduri (fie el de procedură civilă ori de procedură penală).

Cunoaşterea acestor reguli poate de multe ori să facă diferenţa şi să ducă la obţinerea unei soluţii care să protejeze interesele şi drepturile deţinute. Nu multe fiind ipotezele întâlnite în practică, în care, deşi dreptul justiţiabilului este protejat de legea materială, datorită neexercitării în mod corespuzător a drepturilor procesuale, soluţia este una negativă (probabil de aici şi nemulţumirile justiţiabilului faţă de actul de justiţie). Astfel, având în vedere aceste premise, în şedinţa publică din data de 24 octombrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reunită în completul pentru pronunţarea recursului în interesul legii, a dispus, prin decizia cu numărul 19 din 2016, faptul că „în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate, instanţa de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege”.

Această decizie a avut în vedere prevederile articolului 457 aliniatul 1 Cod procedură civilă, unde se stabileşte faptul că o hotărâre judecătorească este supusă doar căilor de atac reglementate de către legiuitor, cu respectarea condiţiilor de exercitare şi a termenelor de exercitare.

În ipoteza în care, în cadrul hotărârii judecătoreşti, care urmează să fie atacată, este menţionată o cale de atac greşită, această menţiune nu are niciun efect juridic asupra dreptului de exercitare a căii de atac reglementate de lege. Exercitarea unei căi de atac nereglementate de către legiuitor împotriva unei hotărâri judecătoreşti, duce la respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. Această inadmisibilitate reglementată de către legiuitor, produce efecte juridice diferite, mai precis, dacă în dispozitivul hotărării judecătoreşti a fost trecută corect calea de atac care urmează să fie exercitată, însă partea a exercitat o cale de atac diferită, aceasta va fi respinsă ca fiind inadmisibilă (decizia numărul 19/2016 a instanţei supreme). Singura excepţie de la aplicarea soluţiei de respingere ca fiind inadmisibilă a căii de atac greşit exercitate, este cea în care instanţa de control judiciar poate să o recalifice (dacă au fost repectate condiţiile şi termenele de exercitare).

În ipoteza în care calea de atac greşit exercitată se datorează menţiunii greşite cuprinse în cadrul dispozitivului hotărârii atacate, instanţa de judecată va respinge calea de atac ca fiind inadmisibilă, însă părţile, de la momentul comunicării acestei soluţii, au dreptul să exercite calea de atac corect reglementată de către legiuitor (articolul 457 aliniatul 3 Cod procedură civilă).

Avocat Florian Cristian CURPAȘ