Grădina Botanică din Singapore, legendarul sit american Alamo şi peşterile din regiunea franceză Champagne se numără printre cele 36 de situri ale căror candidaturi sunt analizate în această perioadă la Bonn, în vederea includerii în patrimoniul mondial UNESCO, informează site-ul organizaţiei.

Printre candidaturile analizate de comitetul UNESCO se află şi câteva situri "industriale". Înmulţirea numărului de candidaturi din această categorie "arată că noţiunea de patrimoniu a evoluat", a subliniat Alessandro Balsamo, directorul departamentului care analizează propunerile primite de această organizaţie, al cărei sediu general se află la Paris. "Am trecut de la un patrimoniu legendar monumental la o noţiune mult mai deschisă a patrimoniului", a subliniat el, adăugând că lista UNESCO s-a deschis şi în faţa "peisajelor culturale", în care poate fi admirată interacţiunea dintre om şi natură, precum domeniile viticole italiene din Piemont. În acest spirit, Franţa încearcă să înscrie în patrimoniul UNESCO "peşterile, casele şi cabanele din regiunea Champagne", dar şi "climaturile" (loturi parcelate cu grad variabil de expunere la soare) din domeniile viticole din Burgundia. Primul dosar a primit aviz favorabil din partea organismelor cu rol consultativ din cadrul UNESCO, însă al doilea dosar a fost respins.

Statele Unite propun candidatura "Misiunilor din San Antonio", avanposturi înfiinţate de misionarii franciscani în secolul al XVIII-lea. Cel mai renumit dintre ele este cel din Alamo, în statul Texas, teatrul unui asediu homeric condus de armata mexicană a generalului Santa Anna în 1836.

Una dintre candidaturile analizate la Bonn se află în centrul unei dispute diplomatice. Japonia vrea să înscrie în patrimoniul mondial UNESCO 23 de situri reprezentative pentru revoluţia sa industrială din timpul domniei împăratului Meiji (1868 - 1910). Însă Coreea de Sud şi China afirmă că şapte dintre situri au fost lagăre de deportare şi de muncă forţată pentru cetăţenii lor în timpul ocupaţiei japoneze (1910 - 1945 pentru Coreea de Sud şi 1932 - 1945 pentru China). Autorităţile de la Seul spun însă că nu se vor opune faţă de candidatura dosarului nipon, dacă guvernul de la Tokyo nu va ascunde nimic din trecutul acelor situri. În schimb, Beijingul rămâne reticent faţă de ceea ce agenţia de presă China Nouă a descris "o operaţiune de albire a istoriei". Decizia respectivă va fi luată pe baza unor "criterii tehnice" de Comitetul pentru patrimoniul mondial din cadrul UNESCO, care include reprezentanţi din 21 de ţări, pentru un mandat de şase ani. Reuniunea comitetului UNESCO a început duminică, la Bonn şi se va încheia pe 8 iulie.