Peştii al căror regim alimentar este afectat de albirea recifelor de corali se angajează în lupte „inutile", irosind o energie preţioasă, ceea ce ameninţă supravieţuirea, susţine un studiu publicat miercuri, potrivit AFP.

Albirea coralilor, cauzată de creşterea temperaturii oceanelor ca urmare a încălzirii globale, este un fenomen de degradare constând într-o decolorare a recifelor, care oferă adăpost şi hrană pentru numeroase specii marine.

O echipă de cercetători a studiat consecinţele acestei albiri asupra a 38 de specii de peşti fluture. Acest peşte tropical colorat se hrăneşte cu corali, astfel că „sursa sa de hrană este în declin dramatic, rapid", a declarat pentru AFP Sally Keith, biolog marin la Universitatea Lancaster din Marea Britanie.

La momentul la care au început să studieze acest gen de peşti din 17 recife din Filipine, Indonezia şi din Insula Christmas din Australia, ea şi colegii ei nu ştiau că un eveniment major de albire a coralilor urma să aibă loc.

Când acest fenomen s-a produs, în 2016, el a oferit „ocazia perfectă" de a studia consecinţele asupra comportamentului faunei marine care depinde de sănătatea bună a coralilor, a declarat cercetătoarea.

La un an de la eveniment, cercetătorii au fost şocaţi de starea de devastare a recifelor de corali. Peştii „înotau de colo-colo, căutând o sursă de hrană care dispăruse complet", a povestit ea.

Fenomenul de albire a afectat în special coralul Acropora, o sursă de hrană esenţială pentru peştii fluture.

Albirea coralilor a „schimbat regulile jocului în ceea ce priveşte accesul la hrană", plasând diferite specii de peşti fluture într-o competiţie sporită pentru accesul la alte genuri de corali.

Echipa a observat aproximativ 3.700 de interacţiuni între peştii fluture. Atunci când unul dintre ei îi semnalează unui concurent că este interesat în mod deosebit de o bucată de coral, îşi îndreaptă capul în jos şi îşi înalţă înotătoarea. „Este ca şi cum un cocoş se înfoaie", a explicat Sally Keith. Şi, dacă acest lucru nu este suficient pentru a-l descuraja pe concurent, urmează o urmărire pentru a-l alunga pe intrus, uneori pe o distanţă mare.

„Am urmărit unul pe o distanţă de aproximativ cincizeci de metri, ceea ce a fost destul de obositor, pentru că sunt foarte rapizi", a povestit ea.

Atunci când coralii erau încă intacţi, diferitele specii de peşti fluture îşi rezolvau diferendele folosind semnale de avertizare în aproximativ 28% dintre cazuri. O proporţie care a scăzut la 10% după fenomenul de albire, ceea ce a dus la o creştere a „atacurilor inutile", potrivit studiului publicat în revista ştiinţifică Proceedings of the Royal Society B.

„Luarea unor decizii eronate cu privire la ţinta împotriva căreia să lupte şi cheltuirea de energie preţioasă pentru aceste atacuri i-ar putea duce la o veritabilă foamete", a declarat Sally Keith.

Modelele de schimbări climatice au stabilit că şi în cazul respectării obiectivului Acordului de la Paris, de a menţine încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste valorile din era preindustrială, 99% dintre recifele de corali din lume nu se vor reface. În plus, dacă această creştere a temperaturilor va ajunge la 2 grade Celsius, proporţia va fi de 100%.