O serie de artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural național - categoria Tezaur au fost descoperite în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, Mangalia, în cadrul sectorului coordonat de specialiști ai Muzeului Național de Istorie a României.

 

„Au fost identificate o serie de artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural național - categoria Tezaur, anume: podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură”, informează MNIR.

Aceste artefacte datate în secolul al III-lea a. Chr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenți, dar și oase umane și ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 m înălțime și 70 m diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj.

Monumentul funerar impozant a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană. Cavoul, foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenție, într-un fin joc al proporțiilor, se remarcă de asemenea prin dimensiunile sale.

Până în prezent, construcția de piatră a fost identificată pe 18 m lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.

În cursul zilei de duminică, lotul de podoabe antice - de aur, sticlă și bronz - a fost adus la Muzeul Național de Istorie a României.

„Cât privește cele două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, acestea vor fi prelevate în perioada următoare și aduse tot aici pentru studiu, conservare și restaurare. Astfel, aceste bunuri arheologice, deopotrivă cele din metale prețioase și cele din piatră, vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar o serie de investigații preliminare asupra structurii lor și caracteristicilor fizico-chimice se vor derula în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 200. Documentarea fotogrammetrică și cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură, stratigrafiei și geometriei structurilor este realizată de firma Gigapixel”, precizează MNIR.

Aceste date sunt esențiale pentru studiile de arhitectură și cele dedicate conservării monumentului, reprezentând totodată baza pentru viitoare propuneri de reconstituire virtuală. Recuperarea din subteran a pieselor masive și totodată fragile ce formează cele două sarcofage, manipularea, transportul și studiul lor este proiectat de experți restauratori de la firma Metamorfozys.

O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 - 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României, în toamna acestui an.