Criminalii din romanele scrise de Agatha Christie pot fi identificaţi cu ajutorul unei formule matematice, potrivit unui studiu realizat de o echipă de experţi britanici.

În contextul în care Marea Britanie se pregăteşte să marcheze 125 de ani de la naşterea scriitoarei Agatha Christie, supranumită "regina romanelor poliţiste", Dominique Jeannerod, cercetător la Universitatea Queen din Belfast, James Berthnal, cercetător la Universitatea Exetzer, şi analistul de baze de date Brett Jacob au încercat să găsească un răspuns pentru întrebarea care a obsedat milioane de cititori din lumea întreagă ai romanelor scrise de renumita romancieră: "Cine este criminalul?".

Potrivit The Guardian, postul de televiziune UKTV a comandat acest studiu pentru a marca lansarea programului "Agatha Christie Hour", ce va fi difuzat în fiecare zi, începând de luni, de la ora locală 20.00, timp de două săptămâni. Studiul a fost realizat pe 27 dintre cele 83 de romane publicate de prolifica scriitoare britanică, iar printre volumele analizate s-au aflat celebrele romane poliţiste "Crima din Orient Express" şi "Moarte pe Nil".

"Am adunat date diverse, inclusiv numărul de menţionări ale vinovaţilor per capitol, o «analiză a sentimentelor» asociate menţionărilor vinovaţilor, menţionările referitoare la mijloacele de transport folosite, locul crimei, modus operandi şi mai multe referinţe încrucişate cu alte concepte-cheie ale romanelor", a precizat Dominique Jeannerod.

Şi se pare că Agatha Christie urma în realizarea intrigilor din romanele sale un model bine definit, în special în ceea ce priveşte sexul asasinului, motivaţiile sale şi cauza morţii victimei. Astfel, dacă vinovatul era o femeie, descrierea ei era realizată mai degrabă într-o manieră negativă, în timp ce descrierea era neutră sau chiar pozitivă dacă asasinul era bărbat. Fără să o acuze pe Agatha Christie de sexism, întregul raţionament al autorilor studiului s-a bazat însă pe sexul asasinului, precizează The Guardian.

De exemplu, cercetătorii au descoperit că, dacă victima era strangulată, ucigaşul are mai multe şanse de a fi un bărbat (sau un bărbat ajutat de o femeie complice), în timp ce, dacă o crimă este comisă într-o regiune rurală, fapt care nu este deloc rar întâlnit în romanele Agathei Christie, există 75% şanse ca asasinul să fie femeie.

Cercetătorii au conceput două formule de calcul.

Prima dintre ele este următoarea: k (r, δ, θ, c) = f{rk +δ+θ(P,M), c(3≤4.5}

Potrivit acestei formule, primul detaliu care trebuie luat în calcul este relaţia - reprezentată de litera "r" - dintre ucigaş şi victimă. Criminalul (litera "k") este aproape întotdeauna implicat emoţional cu victima, fiind de obicei soţul, soţia sau o rudă apropiată. În mod surprinzător, mijlocul de transport utilizat (litera "δ") în roman reprezintă şi el un factor central. În romanele în care apar bărci şi avioane, criminalul este cel mai probabil un bărbat, în timp ce atunci când în romane sunt menţionate automobile, camionete şi camioane criminalul este o femeie. Litera "θ" reprezintă modus operandi - modul în care a fost comisă crima -, literele "P" şi "M" sunt asociate personajelor Hercule Poirot şi Miss Marple - care încearcă să descifreze misterul crimei, litera "c" reprezintă capitolul în care apare pentru prima dată criminalul, iar litera "f" este asociată femeii suspectate de crimă.

A doua formulă de calcul este următoarea: k (l, n, s) = f [(m - l (k) / f + l (k) + n + s]

k - identitatea criminalului; l - tipul de limbaj utilizat pentru descrierea criminalului; n - numărul de menţionări per roman (de-a lungul anilor); s - locul comiterii crimei; m - bărbat; f - femeie.