Ciclul electoral care începe duminică în Grecia deschide o perioadă frenetică, marcată prin alegeri legislative, urmate de prezidenţiale în 15 zile şi un nou scrutin legislativ până la începutul lui martie, dacă partidele nu reuşesc să ajungă la un acord privind formarea unui Guvern, relatează AFP.

Grecii vor alege 300 de deputaţi în cadrul unui scrutin proporţional: 238 vor fi aleşi în cele aproximativ 50 de circumscripţii din ţară, iar 12, în general personalităţi, vor fi aleşi pe "liste de stat", ceea ce îi scuteşte de nevoia de a face campanie. În plus, partidul care se clasează pe primul loc dispune de un bonus de 50 de mandate suplimentare, care se alocă următorilor candidaţi de pe listă. Pe de altă parte, numai partidele care au întrunit 3 la sută din voturi pot avea deputaţi. Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc să obţină 151 de mandate, adică majoritate absolută. În prezent, favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza (stânga radicală), creditat cu cel mult 35 la sută din intenţiile de vot. Dacă nu obţine această majoritate absolută, liderul partidului clasat pe primul loc va merge încă de luni la preşedintele Carolos Papoulias, care îi va încredinţa un "mandat exploratoriu" de trei zile pentru a încerca să găsească alianţe ferme cu alte partide, pentru a întruni un total de cel puţin 151 de deputaţi. Dacă această procedură eşuează, Papoulias îi va încredinţa acelaşi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea şi, în cazul unui nou eşec, partidului de pe locul trei. Papoulias poate încerca de asemenea să discute cu partidele pentru a forma o mare coaliţie naţională, având în vedere situaţia economică dificilă a ţării. Dar în caz de eşec, vor fi organizate noi alegeri legislative la începutul lui martie şi între timp va exista o mare instabilitate politică.