Angajaţii şi proprietarii publicaţiei Charlie Hebdo, a cărei redacţie a fost decimată într-un atac terorist, au păreri diferite în ceea ce priveşte felul în care trebuie să fie redistribuite veniturile de 30 de milioane de euro obţinute de acest săptămânal de satiră după tragedia din 7 ianuarie.

La peste două luni după atentatul comis în redacţia din Paris a săptămânalului Charlie Hebdo, jurnaliştii care au supravieţuit acelui atac au păreri împărţite: 11 angajaţi au cerut ca toţi colaboratorii să devină acţionari cu părţi egale şi să devină astfel proprietari ai acestei publicaţii, care a obţinut venituri de aproape 30 de milioane de euro după tragedie, informează afp.com. "Laurent Léger (jurnalist la Charlie Hebdo, n.r.) a anunţat miercuri, într-o şedinţă redacţională, că a înfiinţat un colectiv de angajaţi cu scopul de a iniţia negocieri cu patronatul în legătură cu o repartiţie egalitară a capitalului", a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii publicaţiei, care reprezintă conducerea acesteia, refuzând însă ca identitatea să îi fie dezvăluită.

Într-un e-mail adresat întregii redacţii de la Charlie Hebdo, Laurent Léger precizează că acel colectiv reuneşte 11 colaboratori, inclusiv medicul Patrick Pelloux şi desenatorul Luz. Acest colectiv a angajat şi doi avocaţi, dintre care unul este Antoine Comte, care în trecut a apărat într-un proces Sindicatul magistraţilor francezi. Charlie Hebdo este deţinut în prezent în procent de 40% de părinţii lui Charb, fostul director al publicaţiei, ucis în atacul terorist din 7 ianuarie, în procent de 40% de desenatorul Laurent Sourisseau, cunoscut cu pseudonimul Riss, împuşcat în umăr în timpul acelui atentat, devenit noul director al săptămânalului, şi în procent de 20% de Eric Portheault, coadministrator. Înainte de atentatul terorist care a făcut 12 victime în rândul echipei redacţionale, săptămânalul de satiră Charlie Hebdo, aflat în pragul falimentului, se vindea în aproximativ 30.000 de exemplare. De atunci, săptămânalul francez a cunoscut o creştere spectaculoasă a veniturilor - provenind din donaţii şi abonamente -, iar numărul său din 14 ianuarie, denumit "numărul supravieţuitorilor", s-a vândut în 14 milioane de exemplare. Numeroşi colaboratori ai publicaţiei trăiesc de atunci sub protecţia poliţiei franceze.