Tabloul a fost restituit proprietarilor după ce a fost recuperat de la nazişti, care îl confiscaseră în timpul războiului. Portretul realizat de Gustav Klimt în 1902, evaluat la 18 milioane de lire sterline (24,4 milioane de euro), va fi scos la licitaţie la casa Sotheby's din Londra, pe 24 iunie.

Portretul tinerei evreice Gertrud Loew este scos la vânzare după ce le-a fost restituit moştenitorilor acesteia. Tabloul a fost confiscat de nazişti după ce a fost lăsat în Viena de Gertrud Loew, care a fugit în America în 1939. Portretul a ajuns în posesia lui Gustav Ucicky, un regizor care făcea propagandă pentru nazişti. El este considerat primul fiu nelegitim al lui Klimt şi a colecţionat mai multe opere ale artistului, pe care le-a lăsat moştenire văduvei sale, Ursula Ucicky, la moartea sa, în 1961. În 2013, Ursula Ucicky a înfiinţat Fundaţia Klimt, care a ajuns la o înţelegere în privinţa restituirii şi vânzării operei cu familia lui Gertrud Loew, anul trecut. Restituirea unui tablou de Klimt moştenitorilor de drept jefuiţi de nazişti a constituit subiectul unui film recent, „Femeia în aur/ Woman in Gold", în regia lui Simon Curtis, cu Helen Mirren în rolul principal. Născut pe 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei, Gustav Klimt a fost un pictor simbolist şi decorator austriac, lider al avangardei vieneze şi unul din fondatorii Secesiunii. Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluţii din istoria artei. A murit pe 6 februarie 1918. „Sărutul", „Judith şi Holofern", „Portretul Adelei Bloch-Bauer" şi „Danae" se numără printre cele mai cunoscute lucrări ale artistului, devenit un simbol al Vienei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania nazistă a derulat un plan de anvergură prin care opere de artă din Europa ocupată erau furate şi trimise în Reich. Milioane astfel de obiecte de artă, sustrase de la evrei, din biserici, dar şi din muzee au fost încărcate în garnituri de tren şi expediate în Germania, fiind depozitate în galerii de mine şi fortăreţe medievale din Alpi. La 70 de ani de la finalul războiului Germania şi-a propus să adopte o lege prin care propune în special abolirea prescripţiei de 30 de ani dincolo de care proprietatea asupra unei opere de artă nu mai poate fi contestată, dacă deţinătorul ei este considerat „de rea-credinţă", adică dacă acesta cunoştea provenienţa obiectului în momentul achiziţionării acestuia. Germania a semnat, în decembrie 1998, Declaraţia de la Washington, prin care 44 de state s-au angajat să recupereze şi să restituie operele de artă furate de nazişti. Însă acel text nu are rol obligatoriu şi vizează doar statele şi muzeele din ţările semnatare, nu şi persoanele private. După Al Doilea Război Mondial, Germania de Vest intenţionase deja să adopte o lege despre operele de artă furate de nazişti şi care au ajuns apoi în muzee sau în diverse colecţii, însă Aliaţii s-au opus, temându-se de o destabilizare a pieţei de artă.