În urmă cu doi ani, Lucian Pârvulescu, conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara, a descoperit o nouă specie de rac, care a primit numele de racul bihorean sau Austropotamobius bihariensis. Crustaceul nu se mai găsește nicăieri în lume, fiind prezent doar în Vestul Munților Apuseni.

Comunitatea științifică a aflat de racul bihorean în 2019 de la profesorul Lucian Pârvulescu, care a arătat, cu analize genetice amănunțite, că racii din sectoarele superioare ale Crișurilor sunt un pic aparte și au un cuvânt de spus în istoria geologică a Europei.

În sala amfiteatru a Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, conf. univ. dr. Lucian Pârvulescu, descoperitorul racului bihorean, a susținut vineri, 10 septembrie, o conferință, în cadrul căreia a prezentat specia, modalităţile de conservare a acesteia, dar și care sunt ameninţările pentru cea de-a şasea specie de rac din Europa.

„Din experiența mea de ani de zile, am învățat să prind raci, iar studenții mei au văzut cum se practică, unii dintre ei au și învățat. Însă e o muncă destul de epuizantă fizic. Te doare spatele, mâinile se zgârie de pietre, de bolovani, nu poți lucra cu mănuși, pentru că trebuie să simți ce găsești. Pișcătura racului nu este una periculoasă, mai sângerezi câteodată, uneori destul de evident. Dar asta e meseria mea și o fac cu plăcere”, spune Lucian Pârvulescu, biologul timișorean care studiază racii din anul 2006, de atunci fiind implicat în mai multe proiecte care au vizat racii din România.

Până nu demult, în Europa se cunoșteau doar cinci specii de rac, dar odată cu descoperirea făcută de cercetătorul bănățean, numărul total de specii a crescut cu 20%.

Pârvulescu le-a mărturisit orădenilor că, neavând copii, racul bihorean este copilul lui de care trebuie să aibă grijă de-acum încolo. Biologul speră să găsească „sanctuare ale racilor”, locuri în care populațiile să fie în stare bună, cu risc minim de a fi distruse, și să propună protejarea acestor raci prin lege.

Racul bihorean are mai puțin de 10 centimetri lungime și o carapace netedă, a cărei culoare poate varia între maro închis și portocaliu deschis. Este practic cea de-a şasea specie de rac din Europa și a fost confirmată și de comunitatea internaţională.

Pentru un ochi neantrenat, el nu diferă prea mult de ceilalți raci europeni, însă biologii observă trăsături distincte: racul bihorean este de talie mică, circa 10 cm lungime, şi are o carapace netedă. Spre deosebire de racul de ponoare, are un bot mai scurt, solzii de pe antene sunt netezi, nu zimţaţi, iar tuberculii de pe suprafaţa cleştilor sunt mai mari şi mai rari. 

Specialiștii aprobă faptul că racul bihorean are trăsături unice şi că nu a fost cunoscut până acum, astfel că a fost introdus în Catalogul Internațional al Speciilor de Animale.

 

Pădurea Craiului - casa racului bihorean

Potrivit lui Andrei Acs, specialist de mediu în cadrul CAPDD Bihor, scopul conferinței a fost conștientizarea populației și a instituțiilor care au legătură cu partea de mediu din Bihor cu privire la descoperirea racului bihorean.

Un mare pericol îl reprezintă racii invazivi – cei care au scăpat din acvarii sau din crescătorii și s-au înmulțit în natură.

„Pe lângă partea de conștientizare, proiectul de față mai prevede și o oarecare delimitare clară în teren a habitatului racului bihorean: să știm exact de unde până unde se întinde arealul speciei, dar urmărim și verificarea speciilor invazive, pentru că avem și alte specii de rac, care poartă boli mortale pentru racul bihorean. Zilele acestea, vom merge pe teren, să căutăm delimitarea arealului speciilor invazive, iar, mai apoi, să vedem ce metode de securizare putem avea, astfel încât cele două specii să nu se întâlnească niciodată”, ne-a declarat Andrei Acs.

Potrivit acestuia, o specie invazivă este racul marmorat, care a fost introdusă în Crișul Repede, în zona municipiului Oradea, de către acvariști.

„Practic, e un rac care se cumpără de la magazinele de profil, e frumos, cu albastru, iar lumea, când se satură de el, în aruncă în Criș. Din păcate, acest rac poartă o ciupercă mortală pentru  racii românești, de aceea e foarte important să-i ținem departe. Plus că această specie de rac marmorat mai are o proprietate pe care racii noștri nu o au, și anume nu au nevoie să se împerecheze ca să producă urmași, femelele sunt partenogenetice, adică fac pui singure, fără a avea nevoie de un mascul pentru aceasta. Iar acest lucru determină înmulțirea lor continuă”, a precizat reprezentantul CAPDD Bihor. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD)Bihor, în cadrul proiectului „Pădurea Craiului - casa racului bihorean”, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, prin Programul Spaţii Verzi - Componenta Arii Naturale Protejate. Bugetul total al proiectului este de 26.010 lei, din care 23.300 lei este asigurat de către finanţator, restul fiind cofinanţare asigurată de CAPDD Bihor.