Părinţi grijulii pot fi întâlniţi în întreaga lume animală, însă adopţia este mai rară, mai ales atunci când puii nu sunt rude. Recent însă, oamenii de ştiinţă au observat la primatele bonobo care au adoptat pui din afara comunităţilor lor, relatează Science News.

Două femele, fiecare dintr-un alt grup de bonobo din Rezervaţia Ştiinţifică Luo din Congo, au luat în îngrijire orfani, pe care i-au toaletat, i-au purtat în braţe şi i-au hrănit timp de cel puţin un an.

Două cazuri de astfel de adopţii sunt cunoscute la alte primate non-umane, însă aceasta este prima dată când fenomenul a fost observat la maimuţe mari, au notat cercetătorii într-un studiu publicat joi în Scientific Reports.

În timpul unei săptămâni în care cercetătorii nu au putut observa exemplarele de bonobo în două grupuri a apărut câte un pui. O femelă pe nume Marie îngrijea deja doi sugari când a adoptat-o pe Flora, care provenea din alt grup. Marie a purtat-o în braţe şi a alăptat-o pe Flora, alături de puii ei biologici şi i-a îngrijit pe toţi trei. ''Părea foarte obosită, dar era o mamă grozavă'', a declarat Nahoko Tokuyama, primatolog la Universitatea Kyoto din Japonia. Uneori, Marie îşi favoriza descendenţii, a spus Tokuyama, îngrijindu-i mai frecvent decât pe Flora.

Tokuyama şi colegii ei au observat, de asemenea, că o femelă bonobo pe nume Chio, care ar avea în jur de 50 de ani, a adoptat o orfană care a primit de la echipă numele de Ruby. Deşi Chio nu producea lapte, ea a încercat să o alăpteze pe Ruby.

O analiză genetică a relevat că niciunul dintre pui nu avea o legătură maternă cu femelele din noul lor grup.

Cat Hobaiter, etoloagă la Universitatea St. Andrews din Scoţia, care nu a luat parte la acest studiu, s-a declarat ''uluită'' de acest comportament. Cimpanzeii, spre exemplu, pot adopta fraţi şi orfani din grupul lor. Însă, cimpanzeii, care alături de bonobo se numără printre maimuţele cele mai apropiate omului din punct de evolutiv, pot fi ostili faţă de puii din afara grupului lor şi pot chiar să-i omoare.

Potrivit lui Hobaiter, spre deosebire de cimpanzei, maimuţele bonobo sunt binecunoscute pentru toleranţa lor şi caută oportunităţi de a interacţiona cu membrii altor grupuri. Grupurile se reunesc zile întregi pentru a ''împărtăşi hrană, sex şi orice altceva cu vecinii lor într-un mod cu adevărat gratuit'', a explicat ea.

Cercetătorii pun uneori adopţiile pe seama faptului că femelele îşi exersează astfel abilităţile materne şi îşi ajută rudele să-şi perpetueze genele, însă atunci când este vorba despre adoptarea de pui fără legături de rudenie şi despre femele care au deja propriii pui, aceste explicaţii nu se mai potrivesc noilor observaţii.

Aceste adopţii pot fi justificate prin natura maimuţelor bonobo, care manifestă empatie, toleranţă şi o tendinţă către un comportament în beneficiul celorlalţi, este de părere Tokuyama.

Un astfel de comportament ar putea da roade, este de părere Klaree Boose, primatoloagă la Universitatea din Oregon, Statele Unite, care nu a fost implicată în acest studiu. ''Este ca şi cum ai ocoli întregul proces de gestaţie'' pentru a câştiga un alt partener, a explicat ea. În societatea maimuţelor bonobo, în care femeile deţin de obicei cel mai înalt statut, exemplarele tinere ar putea rămâne aliaţi chiar şi după ce s-au alăturat unui alt grup, ajutându-şi mamele adoptive atunci când grupurile se întâlnesc. Cercetătorii vor trebui însă să mai aştepte pentru a afla dacă aceasta este explicaţia.