Arena din Verona, o bijuterie arhitecturală ce datează din perioada Imperiului Roman, va găzdui vineri seară un concert monumental dirijat de Riccardo Muti pentru a celebra includerea stilului liric italian (belcanto) în patrimoniul imaterial al UNESCO.

Mari arii din operele italiene vor fi interpretate în acest decor maiestuos de o serie de vedete internaţionale, cum ar fi soprana rusă Anna Netrebko, tenorul german Jonas Kaufmann, baritonul francez Ludovic Tezier şi soprana italiană Eleonora Buratto, alături de compatrioţii săi Luca Salsi şi Francesco Meli.

Peste 10.000 de melomani sunt aşteptaţi să asiste la această mare sărbătoare a muzicii clasice în nordul Italiei, în cel mai mare teatru în aer liber din lume, pentru a asculta cele mai renumite arii de operă ancorate în mentalul colectiv italian.

Sub bagheta maestrului Riccardo Muti, 160 de muzicieni de orchestră şi peste 300 de corişti proveniţi de la companii prestigioase italiene, inclusiv de la Scala din Milano şi La Fenice din Veneţia, vor deschide acest spectacol interpretând fragmente din operele unora dintre cei mai mari compozitori italieni din secolul al XIX-lea.

În programul celei de-a doua părţi a serii se vor afla arii din „Madame Butterfly", „Boema" şi „Tosca", de Giacomo Puccini, a cărui operă este celebrată cu ocazia centenarului morţii sale, precum şi din „La Traviata" şi „Rigoletto", de Giuseppe Verdi, alături de arii din „Norma", de Vincenzo Bellini.

Stilul liric italian - belcanto - a fost inclus în patrimoniul cultural al UNESCO în decembrie 2023, o decizie salutată de autorităţile de la Roma ca o recunoaştere a unei mărci de excelenţă de renume mondial. Acest stil muzical se bucură de aprecierea tuturor interpreţilor de operă din lumea întreagă.

„Opera italiană, din punct de vedere istoric, este strămoşul nostru al tuturor, opera este o invenţie italiană, care s-a răspândit în întreaga lume", a declarat Ludovic Tezier.

După diverse experimente de teatru muzical în secolul al XVI-lea, opera a luat naştere în jurul anului 1600 la Florenţa, unde a fost înfiinţată o academie care promova o asociere inovatoare între text cântat şi muzică.

Primul mare compozitor a fost Claudio Monteverdi (1567-1643), a cărui operă „L'Orfeo", jucată în palatul ducal din Mantova în 1607, este considerată de muzicologi ca fiind punctul de plecare al operei moderne.

 

Ca un gladiator

„Există o adevărată plăcere vocală în cântul italian, pentru că limba italiană este ea însăşi extrem de muzicală şi de sonoră", a declarat Ludovic Tezier.

Artistul francez consideră că Arena din Verona oferă cadrul ideal pentru a celebra stilul liric italian. "Există ceva călduros aici, propice operei, trăim momente cu adevărat magice", a adăugat el.

„Când intri în arenă, cu acest public imens în faţa ta, ai un sentiment de umilinţă, ai impresia că eşti foarte mic, dar în acelaşi timp te simţi ca un gladiator care merge la luptă, căci există o energie excepţională care emană din acest loc", a dezvăluit baritonul francez.

Spectacolul din această seară, transmis în direct de televiziunea RAI, dă startul celei de-a 101-a ediţii a Festivalului de Operă Arena din Verona, care va continua până pe 7 septembrie şi care urmează să primească în total peste 500.000 de spectatori.

Acest festival a fost creat pe 10 august 1913 de tenorul local Giovanni Zenatello, care a montat spectacolul „Aida", de Verdi, şi a descoperit calităţile acustice excepţionale ale celebrului amfiteatru din piatră.

Pe 2 august 1947, Maria Callas, pe atunci necunoscută şi debutantă, a interpretat „La Gioconda", de Amilcare Ponchielli, şi a revenit la Arena din Verona în anii 1948, 1952, 1953 şi 1954.

Arena din Verona a fost construită în secolul I d.H. pentru a găzdui lupte de gladiatori, spectacole cu animale sălbatice şi simulări ale unor bătălii navale, cu mult timp înainte de a se transforma într-o operă în aer liber.