Menopauza era cunoscută până recent doar la oameni şi la unele specii de cetacee. Însă, potrivit unui nou studiu, cimpanzeii ar trebui adăugaţi pe această listă, transmite AFP.

Un studiu, publicat săptămâna trecută în jurnalul Science, oferă o nouă perspectivă asupra evoluţiei menopauzei.

„Cimpanzeii au fost studiaţi de mult timp în sălbăticie şi s-ar putea crede că nu mai este nimic de învăţat de la ei", a declarat Kevin Langergraber de la Universitatea de Stat din Arizona şi coautor al cercetării. „Cred că studiul de faţă ne arată că acest lucru nu este adevărat", a adăugat el.

Marea majoritate a exemplarelor de sex feminin din rândul mamiferelor au pui până la sfârşitul vieţii, însă în cazul oamenilor femeile manifestă o reducere a producţiei de hormoni de reproducere, care încetează în cele din urmă, în general în jurul vârstei de 50 de ani.

La orcă şi narval, femelele trăiesc, de asemenea, mult peste momentul în care nu se mai pot reproduce. Însă, motivul pentru care selecţia naturală a favorizat această evoluţie - şi, mai mult decât atât, doar la anumite specii - nu este evident.

Potrivit unor oameni de ştiinţă, o posibilă explicaţie este aceea a rolului „bunicii" - femelele care nu se mai pot reproduce îşi pot dedica mai mult timp şi energie supravieţuirii şi reuşitei nepoţilor lor.

 

20% din viaţă

Pentru studiul lor, cercetătorii au examinat, între 1995 şi 2016, ratele de fertilitate şi de mortalitate a 185 de femele de cimpanzeu din comunitatea Ngogo din Parcul Naţional Kibale, Uganda. Ei au calculat un indicator pentru a determina perioada medie a vieţii adulte după pierderea capacităţii de reproducere.

Tentativele anterioare au întâmpinat dificultăţi statistice, în timp ce acest indicator este mai precis, a declarat pentru AFP Brian Wood, de la Universitatea California din Los Angeles, autor principal al studiului.

Rezultatul: aceste femele de cimpanzeu - spre deosebire de cimpanzeii din alte populaţii - trăiesc, în medie, 20% din viaţa lor adultă după ce şi-au pierdut capacitatea de reproducere, o perioadă uşor mai redusă comparativ cu oamenii. Pentru a exclude posibilitatea ca o boală să fi cauzat, spre exemplu, sterilitate la întreaga generaţie de femele de cimpanzeu vârstnice, cercetătorii au studiat şi sănătatea lor hormonală. Ei au prelevat probe de urină de la 66 de femele, de diferite vârste şi cu diferite capacităţi de reproducere, şi au măsurat nivelurile unor hormoni (gonadotropină, estrogen, progesteron). Concluzie: tendinţele observate le-au urmat pe cele prezente la femeile aflate în pre-menopauză.

 

Două ipoteze

Cercetătorii au propus două interpretări. Prima se bazează pe faptul că animalele sălbatice din captivitate au o viaţă lungă post-reproductivă deoarece sunt protejate de prădători şi de boli. Este posibil ca cimpanzeii din această populaţie să evolueze în condiţii anormal de favorabile, precum absenţa leoparzilor, vânaţi până la dispariţie în regiune.

Potrivit celei de-a doua ipoteze, este vorba, într-adevăr, despre o populaţie istorică, neinfluenţată de schimbările provocate de oameni. În acest caz, conform lui Brian Wood, oamenii de ştiinţă trebuie să-şi revizuiască teoria despre menopauză.

În rândul cimpanzeilor, femelele părăsesc comunitatea în care se nasc, în timp ce masculii care rămân se reproduc cu numeroase partenere. Bunicile materne sunt aşadar absente, iar bunicile paterne nu ştiu cine le sunt „nepoţii". Prin urmare, ipoteza „rolului bunicii" nu se aplică.

Potrivit lui Brian Wood, menopauza ar putea servi la reducerea competiţiei dintre femeile vârstnice şi cele mai tinere.

Atunci când o femelă de cimpanzeu se alătură unui nou grup, legăturile ei cu acesta sunt slabe, însă se îmbunătăţesc în timp, pe măsură ce ea se reproduce şi îşi transmite genele. Ulterior, acest imperativ se estompează.

Dan Franks, biolog la Universitatea din York, Anglia, care a studiat menopauza la orci, a descris studiul drept „fascinant".

„Această cercetare descrie pentru prima dată menopauza la primate non-umane în sălbăticie", a subliniat el pentru AFP, adăugând că a doua ipoteză prezentată de cercetători este „incitantă" din punct de vedere al implicaţiilor.

Autorii studiului doresc ca în viitor să cerceteze menopauza la maimuţele bonobo, care sunt, alături de cimpanzei, speciile din regnul animal cele mai apropiate de oameni.