Viile şi pivniţele unde se produce cel mai cunoscut vin spumant, cel de Champagne, sunt considerate "semnificative din punct de vedere cultural" şi se vor bucura de o protecţie specială, fiind insluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Un purtător de cuvânt al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a declarat că producţia de Champagne a fost "o activitate de artizant foarte specializată care a devenit o întreprindere agro-industrială".

Acesta a adăugat că statutul acoperă "locurile unde şampania a fost făcută, folosind metoda unei a doua fementări în sticle, de la începutul secolului al 17-lea şi până în secolul al 19-lea". Frederic Dufour, preşedinte al Maison Ruinart, cea mai veche casă Champagne, datând din 1792, a spus: "Suntem încântaţi de veşti. Ne este recunoscut angajamentul de a ţine vie moştenirea şi ne încurajează să o respectăm şi să o menţinem în viaţă".

Champagne, care este o regiune din nord-estul Franţei, are unele dintre cele mai scumpe pământuri agricole din Europa şi este recunoscută pentru strugurii săi.

UNESCO a ales Avenue de Champagne din oraşul francez Épernay, unde sunt multe case ce adăpostesc milioane de sticle cu băutură.

De asemenea, a fost menţionată şi comuna Hautvilliers, în a cărei mănăstire, potrivit legendei, călugărul Dom Perignon a inventat tehnica dublei fermentaţii, care face şampania spirtoasă.

Franţa are în acest moment 41 de situri, în patrimoniul mondial UNESCO.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).