Legea pensiilor îşi arată efectele: în ultima lună, PD a pierdut 3% din opţiunile de vot, în vreme ce PSD şi PNL au contorizat creşteri de câteva procente. Sondajul CURS, comandat de partiduleţul lui Stolojan, consemnează eşecul implicării preşedintelui Băsescu în chestiunea majorării pensiilor. E de aşteptat ca încăpăţânarea şefului statului, chiar şi după ce a promulgat legea, de a solicita Guvernului sursele de finanţare pentru creşterea cu 40% a pensiilor să aibă, în continuare, efecte negative pentru imaginea sa şi a PD. Pentru simplul fapt că este vorba de o categorie profund nedreptăţită sub toate guvernele post-decembriste. O categorie extrem de numeroasă: 5,5 milioane de români, care au, în ochii politicienilor, o calitate esenţială - dreptul de vot. Aşadar, e vorba de o măsură ce vizează aproximativ o treime din populaţia ce va fi chemată la urne de nu mai puţin de cinci ori în următorii doi ani. Din acest punct de vedere, PSD a punctat exact unde trebuia: o mare parte din populaţia de vârsta a treia e cuprinsă în bazinul electoral social-democrat. Cu atât mai semnificativă este reuşita acţiunii, cu cât ea a fost iniţiată de un partid aflat în opoziţie, lipsit de controlul pârghiilor guvernamentale. PSD are, însă, de împărţit capitalul de imagine cu PNL, ai cărui lideri, după ce iniţial au respins proiectul pesedist, au adulmecat rapid potenţialul electoral al legii. Dar majorarea pensiilor este, înainte de toate, un gest reparatoriu pentru milioane de români, cei mai mulţi dintre pensionari zbătându-se pe muchia supravieţuirii. În atari condiţii, agitaţia lui Traian Băsescu în jurul chestiunii nu e doar superfluă, ci şi penibilă. Ea aduce a supărarea elevului pe colegii săi, care au dat mai repede răspunsul corect la întrebarea învăţătoarei. Nimeni n-a oprit PD-ul să-şi pună problema rezolvării acestei situaţii umilitoare, nu doar pentru cei ce-o suportă zi de zi, ci şi pentru cei care trec nepăsători pe lângă ea, preferând să facă gargară cu lozinci anticorupţie şi cu promisiuni cu scadenţa la paştele cailor. Fiindcă pediştii se zbat din răsputeri să lase impresia că neam de neamul lor nu s-a înfruptat din beneficiile puterii, e bine de amintit că PD s-a aflat la guvernare până în primăvara acestui an. Iată de ce titirezul de la Cotroceni se învârte, acum, steril, în jurul cozii Guvernului: strigătul său de luptă „Să trăiţi bine” îşi pierde şi ultima doză de credibilitate, câtă vreme traiul zilnic al oamenilor nu face obiectul preocupărilor sale şi ale partidului său decât la televizor. Dincolo de acesta, PSD şi PNL au marcat pe planul esenţial, acela al vieţii concrete. Odată luat caimacul de către aceste două partide, în loc să lase baltă subiectul, Traian Băsescu se încăpăţânează să insiste asupra lui, simţind pericolul în plan electoral. Vineri, la primul congres al Federaţiei Asociaţiilor Pensionarilor, primul om în stat s-a avântat într-un discurs disperat-incoerent şi ridicol de populist: „Cu mama şi cu socrii mă întâlnesc lunar şi mi-ar fi foarte greu să le spun: mamă, v-am minţit! Acum e nevoie de prezentarea surselor de finanţare a pensiilor, fiindcă şi dumneavoastră aveţi neliniştea dacă a doua etapă a majorării pensiilor se mai aplică. Şi eu, şi mama avem această nelinişte”. Reacţia celor din sală - de la avionul de hârtie dăruit unui preşedinte ce vrea pentru sine aeronave de lux în valoare egală cu majorările pensiilor pe 2008, până la întrebările tranşante lăsate fără răspuns - confirmă caracterul ilogic al demersului prezidenţial: cum să te duci în faţa unor oameni necăjiţi şi să-i îndemni să le ceară socoteală celor care le fac un bine? De altfel, eroarea preşedintelui, cu repercusiuni directe asupra procentelor PD, este taxată chiar şi de comentatorii ce-i sunt favorabili de regulă. Emil Hurezeanu, de pildă, i-a sancţionat sever atitudinea: "Băsescu nu era obligat să dea socoteală. El s-a cam aflat în treabă când vine vorba de pensii, un obiect de preocupări pentru guvern... Preşedintele se leagă la cap fără să îl doară”. Iar consecinţele, şi în viziunea lui Hurezeanu, nu sunt doar imediate: “Această popularitate a lui începe să aibă noduri, riduri. Nu a fost foarte senin când a primit avionul de la pensionari şi nici nu va scăpa foarte repede de această poveste”. Transformată în armă electorală, măsura de bun simţ de îmbunătăţire a traiului pensionarilor va cântări greu în balanţa voturilor. Efectele sale sunt abia în fază incipientă. Aici e sursa reală a neliniştii preşedintelui şi a mamei sale. Comentaţi acest articol pe Internet: http://blidaru.wordpress.com