Orădeanca Ioana Mihăilă, a prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la sediul USR PLUS Bihor, un bilanţ al activităţii desfăşurate în fruntea ministerului Sănătăţii, menţionând că cel mai mare regret este legat de nefinalizarea proiectelor începute. În schimb, principala satisfacţie se referă la reglementarea piaţei medicamentelor deficitare.

Ioana Mihăilă şi-a prezentat raportul de activitate la conducerea Ministerului Sănătăţii, pe capitole. Printre măsurile luate în timpul celor cinci luni de mandat a enumerat: crearea cadrului legal pentru înființarea consorțiilor medicale; crearea cadrului legal pentru plata în funcție de indicatori de performanță și calitate în spitalele publice; reglementarea componenței Consiliilor de Administrație ale spitalelor; a fost introdusă lista medicamentelor esențiale; a fost demarată dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare, principalul mecanism de monitorizare a pieței medicamentului din România; a fost reglementată, pentru prima dată în România, punerea pe piață a medicamentelor autorizate în UE; a fost modificată reglementarea autorizării medicamentelor destinate unor nevoi speciale; s-a realizat transparentizarea cheltuielilor entităților din sistemul public de sănătate; s-au deblocat proiectele pentru construcția spitalelor regionale; au fost deblocate proiectele de construire a celor 3 centre pentru mari arși etc. Totodată, Ioana Mihăilă a menţionat că în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă componenta Sănătate are un buget de 2,85 miliarde euro, din care 1,95 miliarde pentru infrastructura spitalicească, 400 milioane euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate și 275 milioane euro pentru infrastructura medicală pre-spitalicească.

 „Cred că actele normative care au reglementat piaţa medicamentelor deficitare sunt cele mai importante. Faptul că nu au fost crize în această perioadă ne arată că aceste măsuri au funcţionat. Nu înseamnă că riscul a dispărut, pentru că riscul de deficit de medicamente este unul permanent, inclusiv în alte ţări din Europa şi mai sunt multe lucruri de făcut. Dar aceste acte care au fost neglijate multă vreme cred că au fost cea mai mare realizare în această perioadă”, a afirmat Ioana Mihăilă. Pe de altă parte, fostul ministru al Sănătăţii a menţionat că „cel mai mare regret - şi de fapt cea mai mare sursă de stres atunci când a fost demis ministrul anterior - este legat de nefinalizarea proiectelor începute. Adică, în Ministerul Sănătăţii, în orice direcţie te uiţi există lucruri care pot fi îmbunătăţite, măcar pentru a ajunge la un nivel decent de calitate a serviciilor atât pentru personal şi pentru spitale, cât mai ales pentru pacienţi. Acesta este cel mai mare regret”.  Printre proiectele începute se numără traseul pacientului pentru a primi un diagnostic precoce, în cele mai frecvente boli care afectează populaţia: screeningul în cancerul de col uterin, cancer de colon şi factori de risc cardiovasculari.

În ce priveşte transferul conducerii către ministrul interimar al Sănătăţii, bihoreanul Cseke Attila, Ioana Mihăilă a afirmat că a fost un proces de predare-primire care a decurs lin, în care l-a avertizat privind riscurile din perioada următoare, proiectele de acte normative în lucru şi problemele financiare acute şi cronice ale ministerului. „Cred că dintre toate posibilităţile domnul Cseke este o soluţie de interimat destul de potrivită”, a afirmat Ioana Mihăilă.