Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a respins, ieri, solicitarea PNL de retragere a trupelor româneşti din Irak, la finalul unei şedinţe ce s-a întins pe durata mai multor ore, fiind chiar şi suspendată pe motiv că ministrul Apărării a venit la întrunire cu "temele" nefăcute. În favoarea propunerii liberale s-au pronunţat doar premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Apărării Teodor Atanasiu. Un atentat la interesele României? Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a întrunit, ieri, pentru a discuta cererea PNL de retragere a trupelor româneşti din Irak, ministrul Apărării Teodor Atanasiu fiind mandat de conducerea PNL pentru a face această propunere, având în vedere pierderile de vieţi omeneşti. Liderul PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că această măsură trebuie luată, în condiţiile în care efortul financiar pentru participarea la operaţiunile din Irak şi Afganistan este foarte mare pentru România. Reacţiile partenerilor de alianţă, precum şi ale preşedintelui Traian Băsescu, nu au întârziat să apară, acesta din urmă catalogând propunerea PNL un atentat la interesele României, pentru că se încearcă distrugerea unei relaţii cu SUA, care a costat foarte mult. Ieri, după aproape 45 de minute, Băsescu a suspendat şedinţa Consilului Suprem de Apărare a Ţării, după ce a constatat că ministrul Apărării nu a venit la întrunire cu toate documentele necesare discutării problemei trupelor aflate în teatrele de operaţiuni din străinătate. În cele din urmă, şedinţa a fost reluată, ministrul Atanasiu aducând un document referitor la trupele româneşti din teatrele de operaţiuni din Irak, Afganistan, Kosovo şi Bosnia. "Retragerea, greu justificabilă" În timpul şedinţei, preşedintele a solicitat fundamentarea propunerii semnate de premierul Tăriceanu, având în vedere că negocierile privind prezenţa în Irak au început în martie 2006, în baza unui mandat semnat de ministrul Apărării pentru echipa de negociere a Statului Major General. "În acest mandat, se vorbeşte de reconfigurarea forţelor, şi nu de retragerea forţelor", a explicat Băsescu. El a amintit că ultima etapă a acestor negocieri a avut loc la Londra, în 23 iunie, România angajându-se să menţină în Irak 628 de militari, ceea ce înseamnă retragerea unui detaşament de geniu şi a două grupe de poliţie militară. Şeful statului a spus că, în contextul existenţei acestui mandat şi a unui acord între părţile română - italiană - britanică privind dimensiunea trupelor româneşti în Irak, propunerea de retragere este greu justificabilă şi nu creează decât impresia unei lipse de coerenţă în politica externă şi în cea militară. PNL propune referendum Într-o conferinţă de presă organizată, ieri, preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că formaţiunea pe care o conduce va continua să susţină retragerea trupelor româneşti din Irak, luând în calcul un referendum pentru tranşarea acestui subiect. "Aşa cum era previzibil, propunerea pe care am făcut-o, legată de retragerea trupelor româneşti din Irak, a fost respinsă de domnul preşedinte", a declarat premierul. El a subliniat că "prezenţa trupelor româneşti pe teatrele de operaţiuni, precum şi retragerea lor este o opţiune de politică care ţine de atributele de independenţă ale oricărei ţări". "Ca orice ţară suverană, România are dreptul şi obligaţia să facă o astfel de dezbatere pe o astfel de temă şi să decidă", a afirmat Tăriceanu, care susţine că această dezbatere publică ar trebui să fie urmată de un referendum prin care populaţia să se poată pronunţa.