Începând de anul viitor, prefecţii nu vor mai fi membri de partid, urmând ca posturile să fie scoase la concurs. Până atunci, actualii reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu trebuie să se decidă dacă optează pentru a-şi continua activitatea în fruntea prefecturilor pe care le conduc sau preferă funcţiile deţinute în partidele din care fac parte. Încă de la începutul acestui an, ocupanţii funcţiilor de prefect şi subprefect au început cursuri de administraţie publică, care le permit să participe la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor pe care le deţin în acest moment. Pentru a putea participa, însă, la concurs, actualii titulari ai funcţiilor de conducere din prefecturi trebuie să renunţe la politică şi să se axeze doar pe atribuţiile de control a autorităţilor locale. Prefectul de Bihor, liberalul Ilie Bolojan, a declarat că optează pentru funcţia pe care o deţine în acest moment. "În principiu, aş prefera să rămân în funcţia de prefect. Trebuie văzut însă în ce măsură voi fi susţinut pentru a putea să-mi fac treaba în continuare", a precizat Bolojan, care a mai adăugat că, de la începutul anului, participă, alături de ceilalţi prefecţi şi subprefecţi, la cursurile de administraţie publică organizate de Institutul Naţional pentru Administraţie Publică (INA). Absolvirea acestor cursuri nu le garantează însă actualilor reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu păstrarea fiuncţiilor pe care le deţin. Potrivit Legii institutului prefectului, de la 1 ianuarie 2006 prefecţii devin înalţi funcţionari publici, deci incompatibil cu apartenenţa la vreo formaţiune politică. Pentru ocuparea posturilor din fruntea prefecturilor se vor organiza concursuri, la care pot participa persoanele care au vârsta de cel puţin 30 de ani şi au absolvit instituţii de învăţământ superior de lungă durată, având o vechime de 5 ani în specialitatea absolvită. De asemenea, candidaţii la funcţia de prefect trebuie să fi absolvit cursuri de formare şi perfecţionare în administraţia publică, să fi obţinut titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe juridice sau administrative sau să fi fost parlamentar, cel puţin un mandat complet. Devenind înalţi funcţionari publici, prefecţi vor fi mai greu de înlocuit din funcţiile pe care le deţin, deoarece nu va mai fi numit politic, în funcţie de partidele aflate la guvernare. Măsura este una "importată" din Franţa, reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor considerând că aceasta va fi benefică şi pentru administraţia noastră.