"Mii de tineri competenţi nu mai au speranţa că ţara lor mai are nevoie de ei, în timp ce odraslele nomenclaturii PSD se bucură de cele mai bune case şi de cele mai importante funcţii. Nepotismul practicat de Guvernul Adrian Năstase a depăşit orice măsură".

Aşa declara în 2004, prin orificiul vorbitor Boc, care odată ajuns premier se ilustrează nu doar prin incompetenţă, ci şi prin nepotismul de care, nu demult, îl acuza pe Adrian Năstase. Aducerea nepoatei sale, în cancelaria guvernului, reprezintă un gest semnificativ pentru calitatea politică şi umană, a celui care a excelat de-a lungul timpului prin servilism şi parvenitism. Acest ultim gest, de nepotism, nu vine decât să-i şubrezească şi mai mult credibilitatea politică, aflată oricum într-un grad scăzut. Toate aceste măsuri vin după ce înainte aparatul executiv a fost redus drastic, sute de angajaţi fiind concediaţi. În acelaşi timp, liliputanul premier şi-a adus de la Cluj, 24 de colaboratori, mulţi dintre ei fiind ori foşti angajaţi ai primăriei, ori colegi de la universitate. Pentru a le asigura acestora locuinţe şi navetă, Boc a avut grijă să suplimenteze alocările bugetare de rigoare.
Aducerea pe bază de relaţii a prietenilor şi a familiei, concedierea unor angajaţi şi mărirea cheltuielilor privind aparatul prezidenţial fac parte şi ele din arsenalul de măsuri anti-criză privind siguranţa financiară a demnitarilor. Dacă guvernul nu este în stare să ia măsuri anti-criză privind economia ţării, să nu ne facem nicio grijă pentru actualii guvernanţi, dimpreună cu familiile şi prietenii lor, că vor intra în criză. Din acest punct de vedere, mai marii ţării şi-au luat toate măsurile de precauţie în faţa crizei.
Pe zi ce trece ne dăm seama că această alianţă mamut nu s-a înfiinţat decât pentru a polariza oportunismul clasei politice. Explicaţia privind motivaţia nobilă a înfăptuirii acestui aşa-zis, pact pentru România, şi anume nevoia realizării unei coaliţii cu o majoritate solidă pentru a avea un guvern stabil în vremuri de criză este o pură demagogie. În primul rând că e nevoie de un guvern competent, degeaba există o largă majoritate, pentru că singurii care trag foloase din aceasta, deocamdată, sunt cei ce o formează. E limpede pentru oricine că această alianţă s-a făcut nu pentru a polariza energiile clasei politice, ci pentru a aduna la un loc mafia politico-economică a României, cu gândul că sub cupola unei asemenea majorităţi, baronii vor cădea mai greu din podul cu slănină.
Actualii miniştri din guvernul PSD-PNL sunt barometrul competenţei acestei alianţe, iar în aceste condiţii guvernarea are toate şansele să se clatine având în vedere uraganul crizei ce tocmai s-a declanşat. Efectele acesteia îl vor afecta din punct de vedere electoral şi pe Traian Băsescu. În această idee, se zvoneşte că preşedintele jucător este dispus să-şi ia măsuri de siguranţă privind cel de-al doilea mandat şi să organizeze alegeri prezidenţiale anticipate, simultan cu alegerile pentru europarlamentare. Bulgărele crizei plecat la vale va fi mult mai mare în toamnă, iar asta s-a putea să-l coste electoral pe Traian Băsescu, care ar fi avantajat de un scrutin, cât mai repede favorabil.

Toate mişcările celor aflaţi la putere au o singură ţintă, aceea de-a face tot posibilul pentru a nu intra ei în criză. Conservarea mandatelor, a funcţiilor, nepotismul sunt priorităţile actualei puteri, totul sub deviza: focul la oala noastră. Până la urmă, focul sub care se va încălzi ciolanul puterii va crăpa şi oala, însă oalele sparte vor fi plătite ca de obicei, tot din buzunarul celor mulţi.