Au mai rămas două săptămâni până când românii cu drept de vot vor fi consultaţi prin referendum asupra proiectului de revizuire a Constituţiei, adoptat de Parlament la 18 septembrie. Pentru a vota în cunoştinţă de cauză, vă prezentăm, în următoarele rânduri, principalele modificări aduse Constituţiei, comparativ cu vechea reglementare, dar şi câteva puncte considerate "slabe" ale noului act normativ. De menţionat că este nevoie de prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al românilor cu drept de vot pentru validarea referendumului şi, implicit, pentru aprobarea noii Constituţii, care se doreşte a fi un pas important făcut de ţara noastră în direcţia aderării la structurile europene. Puncte slabe ? noua Constituţie nu reuşeşte să delimiteze clar atribuţiile celor două Camere; ? imunitatea parlamentară nu este restrânsă doar la opiniile exprimate în plen; ? nu se prevăd sancţiuni pentru migraţia politică; ? numărul parlamentarilor nu a fost restrâns (urmând ca acest aspect să fie tranşat prin legile electorale); ? termene diferite pentru un inculpat aflat în cursul urmăririi penale şi altul aflat în faza de judecată. Astfel că, în faza de judecată, instanţa este obligată să verifice periodic şi nu mai târziu de 60 de zile legalitatea şi temeinicia arestării preventive, în vreme ce pentru urmărirea penală verificarea se face la 30 de zile. Absenteismul invalidează referendumul Pentru validarea referendumului este nevoie de prezenţa la urne a jumătate plus unu din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot. Potrivit Legii 3/2003, rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară. Dacã prezenţa este totuşi asigurată, dar majoritatea votanţilor se pronunţă împotrivă, atunci noua Constituţie este respinsă şi rămâne în vigoare cea actuală. Legislaţia actuală nu prevede repetarea referendumului sau retrimiterea proiectului de revizuire spre reanalizare.