În urmă cu câteva săptămâni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a iniţiat cercetări cu privire la modul şi împrejurările în care au fost cheltuite cele 25 de miliarde lei vechi pentru modernizarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională de la Cadea, ale cărui clădiri au fost cerute spre retrocedare, încă din anul 2001, de urmaşii grofului Pongracz Jeno. Potrivit dezvăluirilor dintr-un săptămânal local, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, şi directoarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Zita Koncsek, aveau cunoştinţă de situaţia juridică a respectivelor imobile când au solicitat banii pentru modernizare. Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, procurorul Dorel Moţiu, a informat, printr-un referat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea cu privire la un posibil abuz în funcţie contra intereselor publice al preşedintelui CJ Bihor, Alexandru Kiss, fapt semnalat în ultimele două numere ale săptămânalului Bihoreanul. Potrivit articolelor, atât şeful CJ Bihor, cât şi directoarea DGASPC au cerut, la sfârşitul anului trecut, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap suma de 25 miliarde lei vechi pentru modernizarea Centrului de la Cadea, unde sunt internaţi 50 de tineri cu handicap psihic, cu toate că aceştia ştiau că imobilele urmau să fie retrocedate urmaşilor fostului proprietar. "Ca urmare a publicării unui articol de presă, i-am informat printr-un referat pe cei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, pentru că faptele prezentate ar putea îmbrăca aspecte penale, care ţin de competenţa Parchetului. Am vrut, astfel, să mă asigur că nu va trece neobservat conţinutul articolului", a declarat procurorul Dorel Moţiu. Contactat telefonic, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, Vasile Popa, a precizat că cercetările sunt efectuate în acest caz de mai bine de două săptămâni. "Am un dosar primit în urmă cu două, trei săptămâni, în care cercetăm împrejurările şi modul în care au fost cheltuite cele 25 de miliarde de lei. Trebuie să precizez că nu ne-am sesizat în urma articolului din presă, ci dosarul a venit de la Poliţie. Nicio persoană publică nu este cercetată sau acuzată", a declarat prim-procurorul Vasile Popa. Acuzele la adresa preşedintelui CJ Bihor cu privire la investirea de bani publici în clădiri care urmează să fie retrocedate nu reprezintă o noutate, acelaşi lucru petrecându-se şi în cazul clădirii de pe strada Moscovei în care funcţionează, momentan, Filarmonica de Stat. Pentru modernizarea acesteia, CJ Bihor a investit nu mai puţin de 33 de miliarde lei vechi, deşi era de notorietate că imobilul a fost revendicat de Episcopia Romano-Catolică. Un alt aspect, semnalat într-o intervenţie telefonică la postul Transilvania TV de de avocatul Lazăr Cutuş, este modul în care a fost gestionată problema Palatului Baroc. Acesta susţine că retrocedarea s-a făcut fără ca statul român să fie despăgubit, cu toate că ani în şir s-a îngrijit de întreţinerea acestui imobil. "Minimum trei milioane de euro, dacă nu chiar cinci milioane, avem de încasat pentru investiţiile făcute de statul român", a declarat Lazăr Cutuş. În plus, consilierii judeţeni, la îndemnul lui Kiss, au aprobat achitarea, retroactivă, a chiriei datorate Episcopiei Romano-Catolice de către Muzeul Ţării Crişurilor, valoarea ridicându-se la peste 3.000 euro lunar. Prefectul de Bihor, Ilie Bolojan, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că vor fi analizate documentele cuprinse în dosarul de retrocedare. "E imoral să direcţionezi bani într-o locaţie retrocedată, excepţie făcând investiţiile pentru întreţinerea ei. Vom vedea ce conţine dosarul de retrocedare. Nu ne facem că nu vedem ceea ce vede toată lumea", a precizat Bolojan.