Pentru prima dată de după '89, Primăria municipiului Oradea a fost adjudecată chiar din primul tur, câştigător fiind desemnat, cu 50,37% din voturi, candidatul PNL, Ilie Bolojan. De asemenea, lista de candidaţi propusă de liberali a primit susţinere din partea a 31,37% dintre orădeni, astfel încât viitorul Consiliu Local va fi format din 10 reprezentanţi ai PNL, cu şase mai mulţi decât în mandatul 2004-2008. În ceea ce-l priveşte pe viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, reuşita acestuia este cu atât mai preţioasă cu cât era privit ca un "outsider", favoriţi fiind cotaţi candidaţii UDMR, Alexandru Kiss, care beneficia, teoretic, de susţinerea numeroasă a comunităţii maghiare, şi cel al PD-L, Ştefan Seremi, care se baza pe rezultatele obţinute de partidul său la alegerile pentru Parlamentul European. Liberalul a reuşit să-i surclaseze pe cei doi, obţinând 27,93% din voturi, cu aproape cinci procente mai mult decât actualul preşedinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, situat pe locul doi. De asemenea, pe lângă Ţîrle, liberalii vor mai avea alţi 10 reprezentanţi în CJ Bihor, cu trei mai mulţi decât obţinuse PNL la precedentele alegeri.

16 dintr-o lovitură!
În ceea ce priveşte bătălia pentru administraţiile locale din judeţ, PNL Bihor a reuşit să câştige, pe lângă Primăria Oradea, alte 15 fotolii de edili şefi în Aleşd, Vârciorog, Şuncuiuş, Bulz, Bratca, Vadu Crişului, Avram Iancu, Tulca, Pomezeu, Răbăgani, Câmpani, Boianu Mare, Girişu de Criş, Derna şi Roşia, în timp ce 28 de candidaţi ai liberalilor mai speră să obţină funcţia de primar în cel de-al doilea tur de scrutin, organizat în 15 iunie. De asemenea, din cele 1.267 de mandate de consilieri locali de la nivelul judeţului Bihor, PNL va deţine 296 de mandate, liberalii fiind depăşiţi doar de PD-L, care a obţinut 305 astfel de mandate. Rezultatele liberalilor bihoreni sunt cu atât mai bune cu cât PNL a reuşit să câştige preşedinţia a doar cinci consilii judeţene în ţară. Liderul PNL Bihor, deputatul Cornel Popa, susţine că succesul obţinut la aceste alegeri vine după o muncă de opt ani. "Cine crede că aceste rezultate au fost obţinute peste noapte nu ne-a urmărit cu atenţie", a declarat Popa, adăugând că, în anul 2000, când a preluat conducerea filialei, partidul se afla la 3%. În 2004, PNL a reuşit să obţină 16% din voturi, iar în 2008 - 25%. De altfel, deputatul Cornel Popa a bătut toate comunele şi oraşele din judeţ pentru a-şi prezenta oferta electorală, în condiţiile în care bugetul PNL a fost comparativ mai mic decât cel al PD-L.

E vremea alianţelor
În perioada următoare, vor avea loc negocieri între partide pentru stabilirea celor doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean care îl vor seconda pe Radu Ţîrle, respectiv cei doi viceprimari ai municipiului Oradea. Reamintim că CJ Bihor va fi format din 10 liberali, nouă democrat-liberali, nouă reprezentanţi ai UDMR şi şase social-democraţi, în timp ce la masa de şedinţe a CLO se vor aduna 10 liberali, şapte democrat-liberali, şapte reprezentanţi ai UDMR şi trei ai PSD. Tradiţionala colaborare dintre PD-L şi UDMR s-a rupt în timpul competiţiei dintre viceprimarii Rozalia Biro şi Mihai Groza pentru obţinerea atribuţiilor de primar la sfârşitul anului trecut, astfel cea mai posibilă alianţă ar putea fi cea dintre PNL şi UDMR, la care ar putea fi cooptat PSD. În acest fel, UDMR ar putea avea în continuare un viceprimar (probabil tot Rozalia Biro), respectiv un vicepreşedinte al CJ Bihor (probabil Alexadru Kiss, cel care în mandatul 2000-2004 a mai ocupat această funcţie). Celelalte posturi de viceprimar, respectiv vicepreşedinte al CJ Bihor ar putea să fie împărţite între liberali şi social-democraţi.

Suprize şi... reprize
În altă ordine de idei, turul doi de scrutin va fi organizat în 52 de unităţi administrativ-teritoriale, electoratul având de ales între 33 de candidaţi ai Partidului Democrat-Liberal, 28 ai Partidului Naţional Liberal, 22 ai Partidului Social Democrat, 12 ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, cinci ai Partidului Conservator, doi candidaţi independenţi şi câte unul al PIN, respectiv PNG-CD. Printre localităţile unde au fost înregistrate surprize se numără municipiul Beiuş, unde primarul Silviu Odobasianu, câştigător din primul tur acum patru ani, nu mai e sigur de victorie nici măcar în turul doi. Acesta a fost depăşit cu aproape 500 de voturi de candidatul liberal Adrian Domocoş, care are astfel prima şansă în câştigarea primăriei. De asemenea, trebuie remarcat că nu a mai prins turul doi primarul PD-L din Oşorhei, Ioan Codău, contestat de consătenii săi, care au şi strâns semnături pentru înlăturarea sa de la conducerea administraţiei locale. În turul doi, alegătorii vor trebui să opteze între candidatul liberal Ioan Pop şi cel al UDMR - Lakatos Rozalia. Nici primarul din Aştileu, democrat-liberalul Ioan Cocoş, nu a mai obţinut suficiente voturi pentru a accede în turul doi, unde se vor întâlni liberalul Crăciun Dudaş şi social-democratul Dorel Mnerea. Un alt primar PD-L debarcat este Aurel Ţica, din comuna Sârbi. În turul doi au intrat candidatul PSD, Ioan Rus, şi cel al PNL, Nicolae Ghiuro. În comuna Tileagd, democrat-liberalul Gheorghe Groza nu va mai fi primar, alegătorii având de ales între Adrian Codrean (PNL) şi Liviu Popa (PSD). Dintre oraşe şi municipii, doar Oradea, prin Ilie Bolojan (PNL), Salonta, prin Torok Laszlo (UDMR), Aleşd, prin Zeno Ţipţer (PNL), şi Valea lui Mihai, prin Kovacs Zoltan (UDMR), au reuşit să-şi desemneze primarii din primul tur.

Pe lângă Beiuş, turul doi se va disputa în Marghita, între primarul Pocsaly Zoltan (UDMR) şi viceprimarul Dorel Talpoş (PD-L), în Nucet, între primarul Costel Sârghie (PD-L) şi candidatul PSD Mircea Tuduce, în Ştei, între primarul Ioan Lucaciu (PD-L) şi viceprimarul Mihai Harn (PNL), în Vaşcău, între primarul Florin Porge (PD-L) şi social-democratul Adrian Ciucean, iar în Săcueni, între candidatul UDMR, Beres Csaba, şi cel al PSD, Florin Bogdan.