PSD îmbracă vesta de salvare naţională
Cine nu-i pe val va fi scos la mal
Consiliul Naţional al PSD va încerca, astăzi, să înlăture imaginea de partid dezbinat creată în ultima vreme de atacurile reciproce între lideri ai partidului, culminată cu demisia secretarului general Cozmin Guşă şi să o creeze pe cea de unitate în vederea alegerilor locale şi generale. Cu un an înaintea alegerilor, în PSD se văd deja semnele bătăliei pentru putere, pentru funcţii, fiecare având interese şi poziţii de păstrat sau de obţinut.
Semnalul a fost dat de restructurarea Guvernului, care a dus la o serie de mişcări şi în partid. În urma acestei măsuri, câţiva dintre oamenii importanţi în PSD şi-au pierdut locurile în Guvern, unii au fost marginalizaţi, iar alţii au fost trecuţi la munca de partid. A urmat panica în rândurile PSD, deoarece aproape nimeni nu a mai fost sigur pe poziţia pe care o ocupa şi aproape toată lumea s-a întrebat cine urmează la restructurat.
Modificările operate de Adrian Năstase în Guvern, care au dus la mutarea lui Octav Cozmâncă în funcţia de preşedinte executiv al partidului, la trecerea lui Dan Matei Agathon ca secretar executiv, au deschis calea unor atacuri mai mult sau mai puţin voalate între lideri ai PSD.
Marele nemulţumit a fost Cozmin Guşă, considerat până nu de mult "omul lui Năstase" în partid. El şi-a dat demisia până la urmă din PSD şi i-a acuzat pe Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea şi Dan Ioan Popescu că nu au legătură cu social-democraţia, sugerând trecerea lor în planul doi al partidului. Când a demisionat, Guşă a spus chiar că lasă liberă funcţia de secretar general pentru Octav Cozmâncă. Postul de secretar general şi cel de preşedinte executiv (care deocamdată nu există în statut) presupun, în mare, aceleaşi atribuţii: gestionarea activităţii curente de partid. Or, prin venirea lui Cozmâncă la partid, Guşă a rămas fără atribuţii importante.
De fapt, decăderea lui Guşă data de câteva luni, el fiind înlocuit de vicepreşedinţi la conferinţele de presă ale PSD şi ajungând să se ocupe doar de evenimente mondene. De la unul dintre acestea, care a avut loc pe litoral, el a criticat blocarea accesului tinerilor la funcţii de conducere, fără nici un efect.
Principalul conflict al lui Cozmin Guşă în partid, devenit şi public, a fost cel cu vicepreşedintele Dan Ioan Popescu, miza fiind candidatul PSD la Primăria Capitalei. Guşă, care era, la un moment dat, aspirant la poziţia de candidat, a propus ca Popescu să candideze la Primărie, ceea ce a declanşat o reacţie dură din partea acestuia din urmă. Conducerea PSD i-a condiţionat lui Guşă candidatura de acceptarea funcţiei de prefect al Capitalei, dar el a refuzat deoarece ar fi însemnat până la urmă tot îndepărtarea de forurile de decizie ale partidului.
Cu toate că lideri ai partidului, cum este vicepreşedintele Ioan Mircea Paşcu, au apreciat că plecarea lui Guşă nu reprezintă "o tragedie sau un capăt de ţară", acest gest a afectat imaginea PSD, lăsând impresia unui partid în care vechile structuri de conducere opun o rezistenţă evidentă la orice tentativă de înnoire a eşalonului superior, în care tinerii sunt marginalizaţi şi sunt readuşi în prim-plan oameni ai trecutului. În plus, liderul Adrian Năstase nu va mai putea să îşi impună aşa uşor un om de încredere, având în vedere "precedentul Guşă" şi ar putea avea dificultăţi chiar cu promovarea ideilor sale privind reformarea şi europenizarea PSD.
Un semnal negativ în acest sens este fuziunea PSD cu PSM (continuatorul fostului partid comunist) şi PSRN (o formaţiune desprinsă din partidul lui Vadim Tudor), ai căror reprezentanţi urmează să fie cooptaţi în structurile de conducere ale partidului de guvernământ. Nu se poate spune că un partid ca PSM a adus PSD un plus de imagine, având în vedere că a fost creat de fostul prim-ministru comunist Ilie Verdeţ, iar în prezent este condus de Ion Sasu, fost şef de cabinet al Elenei Ceauşescu.
Deşi Guşă a plecat, în PSD au mai rămas conflicte latente. În urmă cu câtva timp, Dan Ioan Popescu a atacat-o pe Simona Marinescu (adusă de Guşă de la PD în funcţia de secretar executiv), trimiţând-o la "cratiţă", iar Miron Mitrea a atacat proiectul Dracula Park, pe care Dan Matei Agathon l-a prezentat mereu ca pe o mare realizare a sa.
În ciuda unor informaţii de presă potrivit cărora Simona Marinescu şi Codrin Ştefănescu, apropiaţi ai lui Guşă, ar urma să fie înlăturaţi din posturile de secretari executivi, conducerea PSD ar putea să nu recurgă la această măsură, pentru a nu periclita unitatea şi coeziunea partidului şi pentru a nu risca noi tensiuni.
Înaintea demisiei lui Guşă exista intenţia ca Mircea Geoană, care are o bună imagine, să fie promovat din funcţia de secretar executiv în cea de vicepreşedinte al partidului, însă la Consiliul Naţional s-ar putea găsi şi alte variante. O altă măsură care ar putea fi luată la Consiliul National ar fi numirea unor tineri, printre care probabil şi Victor Ponta, în structurile de conducere ale partidului, pentru a contracara efectul demisiei lui Guşă.
Conducerea PSD va trebui să decidă şi asupra funcţiei de secretar general, rămasă vacantă, fie eliminând-o, fie găsind un înlocuitor pentru Cozmin Guşă. Apoi, trebuie găsită o soluţie pentru Octav Cozmâncă, astfel încât funcţia sa de preşedinte executiv să fie în conformitate cu statutul partidului. O variantă ar fi chiar preluarea funcţiei de secretar general de către Cozmâncă. Acesta a primit misiunea importantă să pregătească partidul pentru alegeri şi, pentru acest lucru, funcţia pe care o deţine trebuie să aibă autoritate în faţa organizaţiilor locale şi a altor lideri. El a anunţat deja măsuri împotriva baronilor locali şi, deşi nu mai ocupă funcţia de ministru al Administraţiei, a ameninţat din nou cu înlocuirea unor prefecţi.
Consiliul Naţional va mai aproba strategia politică a partidului în perspectiva alegerilor şi va forma comisia care va pregăti aceste alegeri, condusă de Adrian Năstase.
O altă problemă a PSD este nominalizarea candidaţilor pentru marile oraşe. Partidul de guvernământ trebuie să aibă candidaţi cu care să învingă în locurile unde nu a câştigat niciodată: Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea. Capitala a reprezentat mereu un punct slab al PSD, deoarece nu a fost niciodată fieful actualului partid de guvernământ şi este greu de găsit un candidat care să se bată cu Traian Băsescu.
Partidul de guvernământ mai are de răspuns şi la întrebarea privind decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, dar acest lucru nu va fi tranşat la Consiliul Naţional. Acest punct a reprezentat, până acum, un amplu subiect de discuţii în interiorul PSD, o parte dintre lideri fiind împotriva decalării deoarece au considerat că partidul ar trebui să meargă cu "două locomotive" - Ion Iliescu şi Adrian Năstase, iar altă parte a apreciat că prin decalarea alegerilor, PSD va scăpa de concurenţa PRM şi a lui C.V. Tudor.
Ultima variantă se pare că este în prezent cea mai agreată de către conducerea PSD. După perioada de la începutul anului, marcată de controversele dintre Iliescu şi Năstase, cei doi au depăşit divergenţele. Iliescu, liber de mandatul de preşedinte la sfârşitul lui 2004, ar putea să revină în fruntea PSD şi, având în vedere popularitatea sa, să conducă partidul spre victorie în primăvara lui 2005, în timp ce Adrian Năstase ar putea deveni şef al statului încă din toamna anului viitor.
Până atunci, PSD are de trecut însă o perioadă deosebit de grea. În afară de frământările şi conflictele de interese cu care se confruntă, partidul de guvernământ este obligat să facă reformele cerute de FMI şi UE pentru a nu rata şansa integrării în 2007, iar acest lucru ar putea duce la tensiuni sociale. Inevitabilele scumpiri care vor urma va face ca oamenii să suporte şi mai greu iarna următoare, ceea ce înseamnă, de fapt, scăderea popularităţii Guvernului şi a PSD. Creşterea nivelul de trai al populaţiei nu prea este vizibilă, iar măsurile populiste înaintea campaniei electorale ar fi un dezastru pentru economie şi ar periclita chiar integrarea în UE. În plus, urmează şi o perioadă marcată de mişcări în PSD pentru locurile pe listele parlamentare şi pentru onorarea obligaţiilor asumate.
În aceste condiţii, cea mai grea întrebare pentru PSD este: Va rămâne unit şi se va menţine în topul preferinţelor electoratului?Consiliul Naţional de miercuri va încerca să liniştească apele în partid, să dea semnalul strângerii rândurilor pentru câştigarea alegerilor, pentru a demonstra că nimeni nu-l va urma pe Cozmin Guşă şi că demisia celui mai tânăr secretar general nu a declanşat furtună şi tensiuni, ci a fost doar un simplu accident. Pentru celelalte probleme, răspunsurile sunt mult mai complicate.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.