Comisarul european pentru extindere, Guenther Verheugen, a salutat acordurile încheiate de Ungaria cu România şi Slovacia pentru aplicarea legii statutului maghiarilor. "Legea statutului este, în prezent, în conformitate cu legislaţia UE", a declarat Verheugen, la Budapesta, cu prilejul unei conferinţe de presă la care a luat parte şi ministrul ungar al Afacerilor Externe, L?szlo Kov?cs. Legea statutului acordă avantaje sociale şi încurajează studiul limbii maghiare de către cei 3,5 milioane de maghiari din ţările vecine, mai ales din România şi Slovacia. Această lege a reprezentat o sursă de tensiuni între Budapesta, Bucureşti şi Bratislava, care au reproşat autorităţilor ungare că se amestecă în afacerile lor interne. După mai mulţi ani de relaţii încordate, diplomaţia ungară a încheiat, săptămâna trecută, acorduri cu Slovacia şi România, referitoare la aplicarea legii statutului pe teritoriul acestor ţări. România a aprobat aplicarea acestei legi la 18 iulie. "După doi ani de negocieri, am reuşit să ajungem la un acord care elimină definitiv elementele discriminatorii, care nu sunt în conformitate cu normele europene", a declarat ministrul român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană. Şeful diplomaţiei slovace, Eduard Kukan, şi omologul său ungar au anunţat că au ajuns la un acord de principiu în ceea ce priveşte ajutorul propus de Budapesta minorităţii maghiare din Slovacia. Un pasaj controversat din preambulul legii, care făcea referire la o naţiune ungară unită, din care ar face parte etnicii maghiari din întreaga regiune, a fost suprimată din versiunea amendată a textului iniţial, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a cerut, recent, Ungariei să nu aplice legea fără acordul statelor vecine şi a subliniat că unul dintre principiile de bază ale dreptului internaţional este că jurisdicţia unui stat nu se poate întinde decât asupra teritoriului şi cetăţenilor săi. Maghiarii din România reprezintă o minoritate formată din 1,43 de milioane de persoane, în timp ce Slovacia adăposteşte o comunitate de 530.000 de maghiari, adică o zecime din populaţia sa. Slovacia şi Ungaria fac parte din grupul celor zece state care vor adera la Uniunea Europeană în mai 2004, în timp ce data probabilă de aderare a României rămâne anul 2007. Teritoriul Ungariei a fost redus cu două treimi după primul război mondial, importante comunităţi maghiare existând în prezent în statele învecinate, inclusiv în Serbia, Ucraina, Croaţia şi Slovenia.