Astăzi, 6 ianuarie, Boboteaza

În suita Sărbătorilor de Iarnă, ziua de 6 ianuarie, când creştinii sărbătoresc Botezul Sfânt, a fost dintotdeauna la mare cinste. Poporul român a păstrat multe tradiţii frumoase în legătură cu această zi.Boboteaza, ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, este marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului, dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Ultima zi a ciclului cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local, se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele”, explică Ion Ghinoiu în lucrarea „Obiceiuri populare de peste an”. De Bobotează, sunt sfinţite toate apele pământului. Se zice că în ziua de Bobotează, odată cu sfinţirea de către preot a apei (agheasma mare), sunt sfinţite toate apele pământului. Aglomeraţia umană din această zi la biserică, întrecând în număr participarea credincioşilor la oricare slujbă de peste an şi unică în tot spaţiul creştin, se explică prin faptul că fiecare doreşte să-şi ducă acasă măcar o sticlă cu apă sfinţită, care are numeroase întrebuinţări: se stropesc cu ea vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în vrăji şi farmece, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete etc. Peste obiceiurile creştine de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii, s-au suprapus şi multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor („Ardeasca”) sau colindele însoţite de tot felul de strigături şi zgomote. Toate acestea au, în general, un rol de curăţire şi de îndepărtare a răului. Alimentele rituale, specifice Bobotezei, sunt piftia şi grâul fiert.

 

Duminică, 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul

După Bobotează, duminică, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”. Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată. Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie), tăierea capului (29 august).