Mii de credincioşi au participat, ieri, la slujba de Bobotează oficiată în bisericile ortodoxe şi greco-catolice din Oradea şi Bihor. Soboare de preoţi au sfinţit tone de apă, iar oamenii au aşteptat, înarmaţi cu sticle şi bidoane, pentru a putea duce acasă Agheasma Mare, Apa Sfântă care are puteri vindecătoare.

 

Biserica cu Lună, Catedrala Ortodoxă din Centrul Civic sau Catedrala Sfântul Nicolae sunt doar câteva dintre lăcaşurile sfinte în care preoţii au sfinţit mii de litri de apă, spre folosul credincioşilor ortodocşi şi greco-catolici. Şi în acest an, orădenii au venit la biserică dis de dimineaţă pentru a participa la oficierea uneia dintre cele mai importante slujbe din an. Boboteaza este sărbătoarea care semnifică botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului şi redeschiderea izvoarelor harului prin pogorârea Duhului Sfânt. De aceea, apa care se sfinţeşte în această zi, numită şi Agheasma Mare, este considerată o apă miraculoasă, cu puteri vindecătoare, care nu se va strica niciodată. Sfinţirea cea mare a apei (Agheasma Mare), care se face o singură dată în an, în 6 ianuarie, după slujba religioasă, simbolizează Botezul Domnului în Apele Iordanului. De exemplu, la Biserica cu Lună din Oradea și la Catedrala Ortodoxă din Centrul Civic, s-au sfințit aproximativ 6.000 de litri de apă, iar la Catedrala greco-catolică „Sfântul Nicolae”, aproximativ 1.000 de litri de apă. Cu apa luată de Bobotează se sfinţesc casele, iar credincioşii gustă din ea până în 14 ianuarie, inclusiv, pe nemâncate, şi o folosesc în vreme de primejdii, boli şi ispite. Sărbătoarea, asemănătoare Crăciunului şi Anului Nou, este prefaţată de Ajunul Bobotezei. Tradiţiile spun că aceia care postesc în această zi (5 decembrie) au noroc întrucât sacrificiul postului aduce bogăţie. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii sfinţesc casele enoriaşilor cu apa care a fost sfinţită după Sfânta Liturghie. Oamenii ţin post negru până când vine preotul şi beau întâi din agheasmă. Potrivit obiceiului, fetele, flăcăii şi chiar văduvele încearcă să fure busuiocul din găleata cu agheasmă, pe neobservate, iar noaptea îl ţin sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Slujbele de Bobotează nu s-au încheiat înainte ca preoţii să-i invite pe orădeni la biserică din nou şi astăzi, 7 ianuarie, când credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Biserica a închinat lui Ioan şase sărbatori: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai). Sfântul Ioan Botezătorul este numit şi Înaintemergătorul Domnului şi este considerat cel mai mare dintre profeţi. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu şi a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!". Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Iisus în apele Iordanului. Ioan moare decapitat din porunca regelui Irod, care răsplăteşte astfel dorinţa Salomeei, fiica femeie cu care trăia în păcat. Sfântul Ioan Botezătorul a rămas un exemplu de înfrânare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, cel care găteşte calea ce duce la Hristos.