Sfințirea crinilor albi este un moment așteptat cu deosebită emoție de către toți credincioșii. La Sanctuarul Eparhial Maica Domnului din Oradea, oamenii au venit la Sfânta Liturghie dedicată Sfântului Anton, cu frumoasele flori, ce simbolizează puritatea virtuților eroice ale „Sfântului Minunilor”.

În fiecare an, pe 13 iunie, credincioșii vin la Sfânta Liturghie cu minunatele flori albe de crin, ce poartă puritatea virtuților eroice ale Sfântului Anton, iar mireasma lor, răspândită în aer, atrage și îmbălsămează sufletele credincioșilor.

La sărbătoarea Rusaliilor din anul 1232, Sfântul Anton este ridicat la cinstea altarelor. De la această data, în fiecare an, amintirea lui a devenit tot mai vie, şi astăzi numele lui este rostit cu încredere pe întreg pământul de către oameni de toate convingerile, din toate rasele, din toate treptele sociale şi culturale.

În anul 1946, Papa Pius al XIIlea l-a declarat pe Sfântul Anton de Padova învăţător al Bisericii, cu titlul de „Doctor Evangelicus”. Se aminteşte astfel că izvorul din care Anton a sorbit înţelepciune şi har este Sfânta Evanghelie.

Cinstirea Sfântului Anton de Padova, Făcătorul de minuni în ziua de 13 iunie a fost săvârșită prin celebrarea Sfântei Liturghii, la Sanctuarul Eparhial al Maicii Domnlui, de către preacucernicul părinte paroh Iulian Robu. 

Scurta prezentare a vieții și a sacrifiicilor făcute de Sfântul Anton pentru a-i întoarce pe păcătoși și a-i  lumina pe cei rătăciți de la adevărul credinței au dovedit strălucitul model de sfințenie creștinească. De asemenea, au demonstrat puterea însușirilor de  convingere cu harul cu care a fost înzestrat, pentru a-i îndrepta pe credincioși spre evlavie și rugăciune.

Precucernicul paroh Iulian Robu a săvârșit sfințirea crinilor, iar într-un moment de mare emoție spirituală, participanții s-au închinat cu evlavie moaștelor Sfântului Anton, păstrate cu deosebită sfințenie în Biserica Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Oradea.

Minunile făcute de Sfântul Anton sunt atât de felurite, încât cu greu se poate hotărî în ce nevoi a ajutat mai mult. El scapă de moarte, ferește de erezii, de nenorociri, de diavol și de ispitele lui, de bolile molipsitoare și incurabile; însănătoșește pe toți bolnavii care aleargă la dânsul cu încredere, ajută călătorii pe ape; îi eliberează pe robi, pe prizonieri și pe surghiuniți; află lucrurile pierdute; scapă și ferește de orice soi de primejdii și ajută în orice fel de lipsuri. De aceea, astăzi creștinii așteaptă de la Sfântul Anton orice har; haruri mari și haruri mici: și Sfântul îi mângâie dacă e spre binele lor sufletesc. Prin dânsul așteaptă mai ales: sănătate, pace în familie, căsătorie fericită, serviciu cinstit, mijloc de trai, reușită la învățătură și la examene, noroc în acțiunile lor, ocrotire împotriva dușmanilor, creșterea bună a copiilor, apărarea avutului, scăparea de calomnii, câștig în procese, pâinea cea de toate zilele, ajutor în ocolirea ispitelor, ușurarea sufletelor, și o moarte creștinească.

Dar Sfântul Anton nu e admirat numai în Padova, ci oriunde. Creștinii știu aceasta și, de aceea, aleargă bucuroși la bisericile închinate lui, îngenunchează înaintea statuetelor și icoanelor lui, țin la loc de cinste în casele lor icoana pentru a se ruga Sfântului atât de iubit.

Sfântul Anton de Padova (Fernando Martins de Bulhões, 15 august 1195 - 13 iunie 1231) a fost un preot catolic portughez, călugăr al Ordinului Franciscan. Pentru minunile înfăptuite a fost proclamat la 16 ianuarie 1946 drept Doctorul Bisericii. În calendarul catolic el este celebrat la data de 13 iunie, iar simbolul său este crinul.

Miorița SĂTEANU