Nu este Caravana cinematografică de altădată, când se proiectau filme prin satele României şi despre care a scris şi prozatorul echinoxist Ioan Groşan o carte chiar cu acest titlu. Nu. Este vorba de o cu totul altă caravană. A scriitorilor bihoreni. În dimineaţa zilei de sâmbătă, l6 august a.c., un fel de yellow cab pe care scria Transport copii, în fapt un salutar şi generos microbuz al Şcolii generale "Viorel Horj" din Drăgăneşti, îi aducea pe unii dintre scriitorii bihoreni spre Ţara Beiuşului-Ţara Poeziei. Inscripţia Transport copii se constituia în acea dimineaţă prin ea însăşi într-o inedită şi superbă metaforă: microbuzul nu transporta copii, ci transporta poeţi, care, la urma urmei, nu sunt decât nişte copii sublimi, copii întârziaţi, dar nu cu retard!, copii întârziaţi în candoarea copilărească atât de necesară actului poetic, căci, după cum spunea marele sculptor Constantin Brâncuşi, când am încetat de a mai fi copii am murit demult din punct de vedere al artei.

Prima oprire, la bustul lui Iosif Vulcan

Prima ediţie a comemorării unor poeţi care au dus numele Bihorului şi României în lume a avut loc anul trecut, în 31 iulie 20l3, sub auspiciile titlului "Pe Crişuri în sus". Anul acesta, comemorarea şi cuvenita cinstire adusă poeţilor bihoreni a fost legată de marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului şi împlinirii a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni din l5 august 1714. Prima oprire a fost la bustul lui Iosif Vulcan din Holod, locul naşterii acestui academician, poet, dramaturg, publicist, naşul literar a lui Mihai Eminescu şi care, cu ocazia publicării în anul 1866 a poeziei "De-aş avea..." în revista FAMILIA din Pesta, bihoreanul nostru a preschimbat inspirat şi salutar numele din Eminovici în Eminescu, lucru cu care poetul de la Ipoteşti a fost întru totul de acord. De la Holod, grupul scriitorilor din Oradea a coborât spre Beiuş. La bustul poetului Gheorghe Pituţ din parcul municipiului, ei au fost întâmpinaţi de "localnicii" Paşcu Balaci şi soţia sa, Antiţa, preotul Ioan Pituţ, fratele poetului, avocatul Ionuţ Pituţ, fiul poetului, sosit pentru acest eveniment din Bucureşti, poetesa prof. Maria Vaida din Drăgăneşti, autoarea unei lucrări de doctorat din poezia lui Gheorghe Pituţ. Maestrul Nicolae Brânda din muzeul de peste drum s-a scuzat că nu poate veni, fiind la o nuntă... S-au depus coroane de flori la bustul poetului Pituţ, iar Paşcu Balaci a recitat un sonet din creaţia poetului din Sălişte: "Nu pun nicicând dispreţ pe nime/Dar eu îmi părtinesc poporul/ Oricum ar fi, el e isvorul/ Şi steaua fixă de vechime". Prof. Maria Vaida a făcut scurte referiri la importanţa poeziei pituţiene în peisajul literar românesc, iar părintele Ioan a fost extrem de laconic, vorbind despre importanţa faptei, nu a vorbei.

Pe Crişul Negru în sus...

De la Beiuş, microbuzul cu copii... bătrâni a pornit spre Crişul Negru în sus, pe Drumul-Dezastru Naţional 76 cu desele, lungile, exasperantele opriri la semafoarele roşii ale pierzaniei de timp şi de fire. În fine, ajunşi la Vaşcău, scriitorii, mai calmaţi, au depus coroane de flori lângă tăbliţa ce evocă locul naşterii poetului Alexandru Andriţoiu. Poetul Gheorghe Vidican a citit din creaţia celui care a condus destinele revistei Familia din l965 până în 1990, iar Paşcu Balaci a recitat din poezia "Vioara din Cremona": "Vioara e din lemn de trandafiri/ Şi are umăr leneş ca madona/ Căci împletind-o-n mâinile subţiri/ Neîntrecutul meşter din Cremona/ I-a ascultat în vise melodia/ Cu-amurguri dulci i-a poleit cutia".

Drumul acestor pelerini moderni care s-au închinat nu numai poeţilor, ci şi sfinţilor la Biserica din Şebiş a continuat la Nucet, unde doamna Cornelia Popa i-a întâmpinat cu de-ale gurii pe oaspeţii care au vizitat apoi Casa de cultură "Ion Davideanu" şi au băut o cafea la biblioteca din oraşul cu cel mai mare număr de mineri pe vremea exploatarii uraniului (1952-1960). La bibliotecă, scriitorii  Alexandru Sfârlea, Gheorghe Vidican, Paşcu Balaci, tustrei membri ai Uniunii Scriitorilor din România, au evocat cu nostalgie  episoade emoţionante, dar şi unele mai amuzante despre poetul Davideanu, cel care a scris premonitoriu: "Într-o sanie trasă de câini/ Eu, cu pieptul sub mâini/ peste mâini o scândură, apoi o cruce/ Negrul vieţii în albul morţii se duce..." S-a pus problema necesităţii ridicării unui bust al poetului Ion Davideanu în faţa casei de cultură care-i poartă numele, s-a mai vorbit apoi despre posibilitatea deschiderii unei tabere de creaţie în superbul cadru montan al Nucetului, despre deschiderea unor şedinţe ale Cenaclului literar al Baroului la Casa de cultură de aici şi s-a comunicat despre toate aceste propuneri domnului viceprimar. La Ştei, delegaţia noastră a fost întîmpinată de dl.ing.Ioan Borza, specialist în energia atomică, dar şi un iubitor de poezie şi frumos. Poeţii au depus coroane de flori la bustul poetului şi culegătorului de folclor bihorean MironPompiliu, junimist, prieten al poetului naţional Mihai Eminescu.

Slujbă de sfinţire a Capelei din Şebiş

De aici, întreaga delegaţie s-a îndreptat spre Capela Bisericii ortodoxe din satul Şebiş, unde un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul ortodox de Beiuş, părintele Balint Ioan Natu, şi părintele paroh de Şebiş, preot Radu Lucuţa jr., a oficiat o slujbă de sfinţire a Capelei sub Hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi un maslu de obşte pentru credincioşii parohiei. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de preotul misionar Ştefan Avram, în acelaşi timp şi editor al cărţii de teatru "Constantinii", autor Paşcu Balaci, fiu al satului. În continuare, a avut loc lansarea cărţii "Constantinii", despre care au vorbit părintele paroh Radu Lucuţa jr., prof. Rif Teodor, Avram Ştefan, deputatul Gheorghe Bogdan şi autorul însuşi. Poetesa prof. Maria Vaida din Drăgăneşti şi-a prezentat cartea sa de poezie dedicată Fecioarei Maria, iar poeţii Gheorghe Vidican şi Alexandru Sfârlea au recitat din creaţia proprie. Ultimul a ţinut să citească şi o emoţionantă poezie despre martiriul lui Constantin Brâncoveanu. La ceremonie au mai participat membri ai conducerii Primăriei din Drăgăneşti, dl. ing. Ioan Borza din Ştei, care a ţinut să participe la inaugurarea Capelei din Şebiş consacrate Sfinţilor Martiri Brâncoveni, credincioşi din Şebiş, Beiuş, Oradea şi satele din jur.

Masa oferită cu generozitate de părintele paroh Radu Lucuţa jr. a avut loc la căminul cultural din Şebiş, după care întreaga delegaţie s-a deplasat câteva case mai încolo la casa părintească a poetului Paşcu Balaci, pentru o inedită şedinţă de cenaclu unde a citit din creaţia sa "fratele" Cenaclului, dl. David Voicu, care, la o vârstă înaintată, îşi pregăteşte cu emoţie copilărească prima sa carte de poezie, pe care să o prezinte colegului său de bancă de la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" şi care nu este altul decât... academicianul D.R.Popescu! 

Poetesa prof. Maria Vaida din Drăgăneşti, o noutate absolută pentru Cenaclul Baroului Bihor, a vorbit apoi despre necesitatea editării unei antologii poetice din Ţara Beiuşului, începând cu Dumitru Cmeciu, autor al Poemei Munţilor Beiuşului, Lucreţia Suciu, Miron Pompiliu, Viora Ciordaş, Alexandru Andriţoiu, Gheorghe Pituţ, Traian Ştef, Nicolae Brânda, Ion Davideanu, Gheorghe Vidican, Paşcu Balaci... A sosit la consfătuirea scriitoricească şi părintele Radu Lucuţa jr., care a vorbit cu emoţie despre misia sa în comunitatea satelor din jur. S-au făurit planuri din cuţite şi pahară, vorba cronicarului, s-a recitat, s-a cântat, s-au admirat valurile limpezi şi dulbinele Crişului Pietros care trece prin spatele grădinii poetului gazdă...

In memoriam Viorel Horj, Gheorghe Pituţ

De la Şebiş, caravana a purces spre bustul poetului din Drăgăneşti, Viorel Horj, unde s-au depus coroane de flori şi s-au evocat amintiri cu poetul a cărui memorie era un fenomen rar întâlnit. Apoi, coloana de maşini a urcat spre Sălişte de Beiuş, unde chiar în capătul satului pelerinii au putut să vadă şi să fotografieze în voie casa natală a poetului Gheorghe Pituţ. Le-a ieşit în întâmpinare fiul poetului, avocat Ionuţ Pituţ din Bucureşti, împreună cu soţia Mădălina şi fiica sa, micuţa Iulia. Fiul poetului le-a destăinuit oaspeţilor că tatăl său se ducea prin spatele grădinii cale de vreo opt kilometri pe jos până la şcoala din Sudrigiu, trecând pe o punte îngustă, nesigură, peste apele adesea învolburate ale Crişului Pietros prin satul Şebiş. Călătorii au putut admira din spatele grădinii casei poetului panorama munţilor spre Stâna de Vale, dar şi Munţii Codru Moma, unde, pentru o vreme, a cutreierat pădurile poetul Pituţ în calitate de... pădurar. Ultima oprire a grupului a fost la complexul statuar Eminescu, ridicat prin râvna notarului Iosif Tocoian. Aici grupul de scriitori, îndemnat de pedagogista Antiţa, care a început studiile la şcoala de aici, a interpretat câteva cântece binecunoscute publicului: O, rămâi, Seara pe deal...

Ne revedem la anul

A urmat şi despărţirea grupului de la Oradea de grupul de la Binş... Cu promisiunea că la anul toţi participanţii vor face la fel, dacă le va da bunul Dumnezeu sănătate şi putere. În numele participanţilor, la această a doua ediţie a Caravanei, cu rugămintea de a fi iertat, dacă a uitat pe careva: Gheorghe Vidican şi soţia, Alexandru Sfârlea, Paşcu Balaci, Şuşu Cătălin, Avram Ştefan, Maria Vaida, David Voicu, Antiţa şi Theodor Balaci, prof. Teodor Rif, preotul Doru Botez de la Luncasprie, ing. Ioan Borza din Ştei, poetul Emil Neşiu şi soţia sa prof. Sânziana Neşiu, ing. Cosma Sorin, preotul Ioan Pituţ, avocat Ionuţ Pituţ cu familia din Bucureşti, Cornelia Popa din Nucet, Valentin Carţiş, semnează cu bucuria consemnării un

Cronicar