Moto: De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. (Psalmul 136)

Prima zi, 8 noiembrie 2022

Drumul spre Ierusalim (Ierușalaim in limba ebraică, Hyerosolima, în limba latină), nu poate fi decât un  drum care urcă spre cer. Capitala religioasă  a  celei mai mari părți lumii acesteia nu poate fi decât pe un munte, pentru că muntele prin însăși definiția și materialitatea sa este mai aproape de dumnezeire. Numit și  Salem (Șalem), Sion, Orașul Păcii, Orașul de Aur, Orașul Sfânt, Orașul lui David, Orașul lui Dumnezeu, Ierusalimul, actualmente, este o urbe imprevizibilă a înfruntărilor și revendicărilor nesfârșite între evrei și arabii musulmani. Pentru evrei este  întruchiparea mărețului Israel din vechime, al gloriei lui David, al Templului lui Solomon, pentru noi creștinii este cetatea unde Iisus a intrat cu mărire în urări de Osana, unde a propovăduit, a cinat cu ucenicii săi, spălându-le picioarele în semn de umilință, unde s-a rugat cu sfâșiere lăuntrică în grădina Ghetsiani, unde a fost prins, judecat, umilit, bătut, unde a fost răstignit și unde a înviat, conferind adevăr, putere divină și autoritate învățăturii sale, pentru că, după cum spune sf. apostol  Pavel în Epistola întâia către Cornteni, 15, 13 și 14: Dacă nu este înviere a morților, nici Hristos n-a înviat. Și dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră.

 

Sfânta Cetate de pe cumpăna apelor

Pentru arabi, Ierusalimul este cel de-al treilea sfânt oraș, după Mecca și Medina, prin importanța sanctuarelor lor de pe muntele Moria, Domul Stâncii și moscheea El- Aqsa. Autocarul condus de îndemânatecul șofer  Hameed se strecoară  printre alte autocare și autoturisme de tot felul, se claxonează cum n-am mai auzit nicăieri până acum, nu am văzut nici un indicator cu binecunoscutul însemn al claxonatului interzis. Îmi închipui  cu câtă greutate cum vor fi urcat pe acest drum cavalerii cruciați porniți spre  cetatea aflată sub stăpânirea musulmană tocmai din îndepărtată Europă de Vest, din Franța și Germania spre a elibera Sfântul Mormânt al Mântuitorului ascuns într-o geană a muntelui unde a propovăduit o învățătură a blândeții, binelui și milosteniei nesfârșite. Pe un munte ce ne aduce aminte de alți munți, simboluri ale eternității, pomeniți în Biblie, precum muntele Ararat unde adăstat arca lui Noe, muntele Moria, unde  părintele atâtor neamuri, Avraam s-a urcat cu fiul său Isaac spre a-l jertfi, fiind oprit în ultima clipă de un înger trimis de Domnul care a încercat credincioșia supusului său, muntele Tabor de lângă Marea Galileii unde Iisus s-a schimbat la față înaintea ucenicilor săi, muntele Nebo și muntele Sinai, unde Moise a primit legile simple, cu valoare universală ale Decalogului, muntele Sion, dealul din partea de sud est a Ierusalimului unde David a cucerit o cetate a iebusiților cu mai mult de 3000 de ani în urmă și unde și-a ridicat cetatea sa pe o creastă îngustă la sud de Orașul vechi din zilele noastre, unde văile adânci Tyropoeon în vest, Hinnom în sud și Kedron în est apărau în mod natural noua și legendara cetate davidică.

Ierusalimul este la înălțime din toate punctele de vedere, strategic, ca veche cetate de apărare, geographic și religios, fiind situat pe o cumpănă a apelor, o linie de despărțire a două bazine hidrografice, a scurgerilor de precipitații atmosferice pe două pante orientate în direcții opuse, spre răsărit și spre apus.

În drum spre Ierusalim, grupul de pelerini bihoreni a coborât din autocar și  s-a închinat icoanelor din Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință din Lodd (Lida), orașul natal al mucenicului, ocrotitor al Angliei, motiv pentru care  cruciații englezi în frunte cu Richard Inimă de Leu i-au dat o mare cinstire și vor face din acest oraș scaun al ritului latin din întreaga zonă, dându-i numele de Georgiopolis. În acest oraș, Sfântul Petru l-a vindecat pe un paralitic pe nume Enea care de opt ani zăcea neputincios la pat. După martiriul sfântului Gheorghe, creștinii i-au adus trupul în Țara Sfântă în satul în care s-a născut. Actuala biserică  greco-ortodoxă din Lodd a fost ridicată în 1870, cu aprobarea autorităților otomane, chiar lângă o moschee. Deasupra intrării am văzut un frumos basorelief înfățișând pe sfânt omorând balaurul, iar în capela subterană pelerinii bihoreni s-au recules la mormântul marelui mucenic care adăpostește o parte a moaștelor sale precum și lanțurile cu care a fost legat martirul înainte de a fi ucis.

 

Înspre zidurile Ierusalimului

Urcăm din nou în autocarul care pornește după scurta închinare la biserica din  Lod, spre Ierusalim unde intrăm în neuitata zi de 8 noiembrie 2022, înainte de amiază, ascultând  ce ne spune părintele Pașca despre orașul care  și azi, după 3000 de ani de la întemeiere, continuă să suscite interesul, să stimuleze imaginația și să stârnească sublime emoții ca nici un alt oraș de pe pământ. Ierusalimul, spre deosebire de alte capitale care sunt situate în locuri  joase, ușor accesibile pe calea aerului, a apei sau a drumurilor rutiere ori căilor ferate, este o cetate situată pe o mare înălțime, un loc de confluență al cerului cu pământul, al întîlnirii între Dumnezeu și oameni. În cărțile psalmistului și zicerile profeților, Ierusalimul este mai înalt decât restul orașelor Lumii, iar templul lui Solomon împodobea vârful celui mai înalt munte, Sionul. Dar Ierusalimul este cetate sfântă nu doar pentru evrei și creștini, ci si pentru musulmani, dovadă îndârjirea lor în lupta cu cavalerii cruciați pentru apărarea celui de-al treilea sfânt oraș, după Mecca și Medina, prin importanța sanctuarelor lor de pe muntele Moria, Domul Stâncii și moscheea Al-Aqsa. Nici un alt oraș din lume nu este loc sacru pentru cele trei mari religi monoteiste: iudaismul, creștinismul și islamismul. Vechile hărti au reprezentat lumea cunoscută pe atunci având  Ierusalimul ca fiind centrul lumii (ombilicus mundi – buricul pământului) și cu Europa, Asia și Africa drept raze, potrivit cuvintelor proorocului Iezechiel: „Așa grăiește Domnul Dumnezeu: Acesta este Ierusalimul pe care Eu l-am pus în mijlocul neamurilor și al țărilor dimprejur".

Mai aflăm că  zidurile vechiului Ierusalim au fost ridicate de către Suleiman Magnificul între anii 1537-1542 pe o lungime de peste 4.000 metri cu înălțimi de 12 până la 15 metri și grosimi ale zidurilor între 2,5 până la 3 metri. Orașul vechi este împărțit în patru cartiere distinct: cartierul musulman, cel mai mare și mai populat, în partea de nord a orașului, de la Poarta Leilor la est până la Poarta Damascului la vest și cuprinzând  Domul Stâncii și moscheea Al-Aqsa. Urmează cartierul creștin în partea de nord-vest a Orașului vechi, întinzându-se de la Poarta Nouă în nord până la Poarta Jaffa în vest, de-a lungul Porții Jaffa la sud, învecinându-se cu cartierul evreiesc și cartierul armean, continuând spre Poarta Damascului în est, unde se învecinează cu cartierul musulman și cuprinzând  Biserica Sfântului Mormânt, cel mai sfânt loc al creștinătății, cartierul evreiesc ocupă partea de  sud-est a orașului și cuprinde zona de la Poarta Zion în sud, până la cardo în Nord şi se întinde până la Zidul Plângerii, în Est. În fine, cartierul armean  este cel mai mic dintre cele patru cartiere, dar creștinii armeni sunt  independenți, plini de devoțiune și sunt o prezență viguroasă la ceremoniile de la Sfântul Mormânt, alături de ortodocșii greci, călugării ordinului  Franciscan, creștinii copți originari din Egipt și credincioșii sirieni. (Va urma)

Galerie foto: Autorul la zidurile Ierusalimului; Pelerin în Oraşul Sfânt; Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință din Lodd.

Episodul patru poate fi citit aici.