În primăvara acestui an am continuat un nou proiect „Cărţi pentru Republica Moldova”. Am invitat să participe la acest proiect Inspectoratul Şcolar Bihor, Universitatea din Oradea şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”. Inspectorul general, prof. Alin Novac, n-a stat pe gânduri, a acceptat imediat proiectul. Preşedintele Senatului Universităţii din Oradea, distinsul prof.univ.dr. Sorin Curilă, s-a bucurat de propunere, iar când am luat legătura cu d-na prof. Florica Ujoc, directoarea Bibliotecii Universitare, nu a fost nevoie de nici o explicaţie, nici n-am terminat de explicat că d-na director şi-a dat imediat consimţământul de a participa la proiect, la fel şi d-na profesoară Ligia Mirişan, directoarea Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai”.

 

Când lucrezi la un proiect cu asemenea intelectuali într-o lume de „târg de vorbe”, nu poţi decât să ai o satisfacţie deplină. Părinţii elevilor, bihorenii, au fost generoşi, până la urmă am adunat 6.000 cărţi, gest pentru care mulţumim tuturor donatorilor. Când cărţile erau pregătite de drum, cu contribuţia distinselor doamne şi domni pensionari, membri şi simpatizanţi ai PSD, Mavrichi Teodora, Vulturar Victoria, Curilă Maria, Domocoş Ana, Mihalache Cornelia, Brandabur Carolina, Pop Rodica, Braghină Virgil, Mioriţa Săteanu, Felicia Nistor, m-a sunat fratele meu, redactorul şef de la săptămânalul scriitorilor „Literatura şi Arta” din Republica Moldova – Nicolae Dabija, care ne-a invitat la sărbătoarea Limbii Române, prilej cu care să înmânăm în mod festiv cărţile adunate.

Evenimentul a avut loc în localitatea Copăceni, raionul Sângerei, localitate unde s-a născut poetul naţional Adrian Păunescu, fiind organizată a treia ediţie a Festivalului „Galbena Gutuie”, unde au participat numeroşi tineri din Republica Moldova, precum şi formaţii de muzică populară din România. Tinerii au recitat şi cântat cântece pe versuri de Adrian Păunescu. Pe scena din curtea Gimnaziului „Adrian Păunescu” au fost invitaţi să ia cuvântul personalităţi de pe ambele maluri ale Prutului.

Primul a luat cuvântul acad. Nicolae Dabija, care a vorbit despre Adrian Păunescu ca despre părintele spiritual al intelectualităţii din R. Moldova, apoi directoarea şcolii din localitate, Maria Bajura, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Gheorghe Duca, precum şi autorul acestor rânduri.

Am evocat pe scurt activitatea prodigioasă a poetului Adrian Păunescu, apoi am vorbit în faţa celor prezenţi despre mândria de a fi român pe care a promovat-o poetul, îndemnând românii să apere această valoare colosală care vine din adâncul istoriei noastre de patru ori milenare, când Davos (Dacul) aşa cum relatează poetul Horaţiu, spunea că se „simte mândru că face parte din seminţia geţilor”, care, aşa cum spunea Herodot, părintele istoriei, erau cei mai numeroşi după indieni, erau aprigi în luptă şi mai ales erau drepţi. Faptele înaintaşilor, precum şi ale noastre, ne pot da satisfacţia supremă de a fi mândri că suntem români. Discursul meu a fost urmărit cu multă atenţie şi subliniat cu aplauzele cuvenite.

După luările de cuvânt, pe scenă am înmânat diplome de excelenţă din  partea „Vetrei Româneşti” Filiala Bihor: domnului Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, domnului Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional din Chişinău şi distinsei profesoare Maria Bajura, directoarea Şcolii Gimnaziale „Adrian Păunescu” din Copăceni.

În continuare pe scenă au urcat formaţia de muzică populară din Ploieşti, apoi mult îndrăgitele soliste Maria Haiduc, Maria Matei şi tânărul student Adrian Bejan. Asistenţa a răsplătit cu aplauze puternice, ridicându-se în picioare, auzind frumoasele cântece şi doine interpretate de solistele noastre din Bihor.

După servirea mesei de seară în oraşul Sângerei, ne-am deplasat şi am înnoptat la Chişinău.

Luni, 29 august 2016 la ora 9,30 ne-a luat de la hotel acad. Nicolae Dabija şi ne-a condus la rectorul Universităţii „Constantin Stere” din Chişinău, prof.univ.dr. Gheorghe V. Avornic, preşedintele Uniunii Juriştilor din Republica Moldova. Distinsul profesor, o adevărată enciclopedie, unul dintre cei mai respectaţi intelectuali din Moldova, ne-a prezentat rezultatele uimitoare ale Universităţii, colaborările fructuoase cu universităţi din Europa. Apoi au vorbit, în aceiaşi termeni academici, acad. Nicolae Dabija, decan la Facultatea de Filologie, după care a luat cuvântul şi dl. prof.univ.dr. Sorin Curilă, preşedintele Senatului Universităţii din Oradea, care s-a arătat a fi un intelectual de elită,  cu doctoratul la o universitate prestigioasă din Franţa. Profesorul Sorin Curilă este un intelectual tânăr, cu care noi, bihorenii, ne putem mândri. Mulţumesc, domnule profesor, pentru prestaţie.

La întâlnirea de la Universitate a participat o mare personalitate din domeniul artei din Italia, prof. Vincenzo Bianchi, precum şi primarul unei localităţi din Italia. În final am luat şi eu cuvântul, sugerând distinsului om de cultură să pună în discuţie în mediul academic din Italia corectarea unei nedreptăţi istorice de 2000 de ani şi anume completarea denumirii Columnei lui Traian, care pe drept ar trebui să se numească „Columna lui Traian şi Decebal”, pentru că la războiul daco-roman au participat doi mari conducători de oşti, împăratul Traian şi regele Decebal. L-am mai rugat pe distinsul prof. Vincenzo Bianchi ca, atunci când se va pune problema în context european de unire a Basarabiei cu România, Italia să amintească Europei că Basarabia este pământ românesc şi că făcea parte din puternicul stat dac suveran al regelui Burebista încă din anul 80 î.Ch. Italia, ca ţară soră, să sprijine dreptul istoric de reîntregire a neamului românesc. Profesorul a zâmbit, asigurându-mă că a înţeles demersul meu.

Au mai intervenit la discuţii doamna profesoară Doina Bunea, despre care pot spune că este de profesie român şi are specialitatea apărarea interesului naţional; Ioan Chivari, Cherteş Viorica, întărind imaginea de intelectuali a delegaţiei din Bihor, care îşi iubesc „sărăcia şi nevoile şi neamul”. Spre seară ne-a invitat la masă scriitorul Aurelian Silvestru, directorul Liceului „Prometeu”, unul dintre cele mai bune licee din Chişinău. Aurelian Silvestru, cu alura unui dac care a coborât de pe columnă, ne-a vorbit de şcoala lui. În această după-amiază, într-un local splendid, s-a recitat, s-a cântat în cinstea reîntregirii, iar la despărţire academicianul Nicolae Dabija şi scriitorul Aurelian Silvestru ne-au mulţumit tuturor pentru ajutorul dat de noi Republicii Moldova, dăruindu-ne fiecăruia mai multe cărţi scrise de domniile  lor.

Am trecut Prutul cu gândul ca între noi să nu mai fie zid, acţiunea noastră a fost una nobilă, a îndrăznelii, a luptei duse împotriva nedreptăţilor suferite de fraţii din Basarabia. A fost o acţiune românească, un îndemn de a nu ne mai lăsa îngenuncheaţi în teritoriile strămoşeşti. Am transformat podul de flori în pod de cărţi. „Vatra Românească” Filiala Bihor a trimis în ultimii ani peste 30.000 cărţi dincolo de Prut, înfiinţând mai multe biblioteci cu carte românească.

Moldova noastră încă nu a scăpat definitiv de calvarul gulagului, dacă ai conştiinţă de ţară şi neam, plânsul şi teama, lacrimile de suferinţă ale românilor din Basarabia se pot transforma în lacrimi de bucurie, prin realizarea reîntregirii naţionale. Am trecut Prutul să-l ajutăm şi să-l încurajăm pe vrednicul român Nicolae Dabija, preşedintele „Sfatului Ţării-2”, constituit la 27 martie a.c., cu obiectiv fundamental aducerea Basarabiei acasă. Am fost să-l îmbrăţişăm pe acel mare român care luptă cu toată puterea împotriva acelor imperii care de-a lungul istoriei s-au obişnuit să obţină totul prin forţă, furt şi crimă. Am fost să-i aducem mulţumiri românului vestitor de adevăr, ales să lucreze calea românilor din Basarabia spre clipa astrală a Unirii în cuget şi simţiri. Am fost la Chişinău pentru a lupta pentru adevărul istoric care inevitabil va veni într-o zi, pentru a deschide sufletul românilor de dincolo de Prut. Am fost la Chişinău pentru că nu mai pot vedea România fără Basarabia, de românism nu mă satur niciodată pentru că este în adâncul sufletului meu.

Cine acceptă o Românie fără Basarabia, acela nu e român.

Este o binecuvântare să stai de vorbă cu Nicolae Dabija, un exemplu luminos de iubire nesfârşită faţă de neamul românesc, urma lui va rămâne veşnic pe pământul strămoşesc. Am fost la Chişinău pentru a trăi româneşte, exprimându-mi din adâncul sufletului ceea ce e mai de preţ în viaţă.

La Chişinău sunt licăriri de nădejde că în scurt timp se va schimba bezna în lumină, iar Uniunea „Vatra Românească” Filiala Bihor va lupta până la infinit contra tuturor nedreptăţilor împotriva neamului românesc.

Moldova de dincolo de Prut renaşte, nu a putut fi strivită de calvarul gulagului, cu gândul şi fapta că dacă ai conştiinţă de neam şi ţară, dorinţa de unire nu poate fi strivită nici de cea mai barbară temniţă. La Chişinău intelectualii români luptă pentru a scăpa de noaptea suferinţei românilor, ei au credinţa că dreptatea învinge minciuna, viaţa nu poate fi învinsă. La Chişinău se lucrează pentru a înlătura pentru totdeauna dramele românilor, se dau în vileag minciunile istoriei. Nicolae Dabija este românul speranţei, al îndrăznelii, el nu s-a lăsat îngenuncheat niciodată, refuză frica ca mod de existenţă.

În timpul călătoriei spre Chişinău, Ioan Chivari a fost pe post de povestitor, spunându-ne multe poveşti nemuritoare, iar doamna Viorica Cherteş a fost pe post de administrator, având grijă să avem o cazare corespunzătoare la mănăstirile Moldovei. Am fost dincolo de Prut în Basarabia, unde intelectualii români în frunte cu acad. Nicolae Dabija, sunt încrezători că lupta pentru neam poate învinge minciuna, cu toate piedicile diavolilor, românul ce nu s-a lăsat îngenuncheat  niciodată, cel ce a scris romanul „Temă pentru acasă”, operă printre cele mai mari creaţii ale literaturii de dragoste, a scris „Biblia suferinţei Basarabiei”, cea mai citită carte din ultimii zece ani, ce îi conferă aura de voievod al românismului. Dumnealui este convins că cei răi vor cădea singuri, ca un copac putred pe dinăuntru, lucrează încrezători că adevărul istoric va veni într-o sfântă zi, marii intelectuali vor aduce Basarabia acasă.

Am fost să sărbătorim frumoasa Limbă Română, închinând rugă pentru fraţii de dincolo de Prut, de-a scăpa din casa robiei, cu chemarea sfântă de a veni acasă, la patria mamă, România.

„Vatra Românească” Filiala Bihor este profund implicată în această mare lucrare sfântă, Unirea Basarabiei cu România.

Personal am avut momente de înaltă trăire când, îndreptându-mă spre scenă pentru a lua cuvântul, a venit la mine, m-a salutat şi îmbrăţişat preşedintele Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Gheorghe Duca, ca respect pentru ajutorul pe care l-am dat în ultimii ani fraţilor de dincolo de Prut prin trimiterea de carte românească şi prin numeroasele articole de interes naţional publicate în săptămânalul scriitorilor „Literatura şi Arta”.

Am fost la Chişinău în început de toamnă, să sărbătorim frumoasa Limbă Română.           Visez fără încetare România Mare. România pare timidă, iar politicienii de pe ambele maluri depăşiţi de eveniment.

Treziţi-vă, români de pretutindeni, aţi dormit destul, ar spune Mihai Viteazul. Basarabie, vino acasă. Te aştept.

Doamne-ajută!

 

Între timp, acad. Nicolae Dabija, preşedintele „Sfatului Ţării-2”, împreună cu tineri unionişti, colindă Basarabia în lung şi lat, adunând semnături pentru Unire. Lista semnăturilor a depăşit 200.000. Să audă şi cei care nu au aflat încă din istorie că Basarabia este România.

S.U.A. ca ţară prietenă trebuie să cunoască lupta grea pe care o duc unioniştii pentru dezrobirea Basarabiei de sub ocupaţia străină, iar ambasadorii acestei mari puteri, precum James D. Pettit,dacă ştiu ce înseamnă dreptatea şi dreptul internaţional, ar trebui să respecte istoria României.

Transportul cărţilor a fost finanţat de Primăria Municipiului Oradea, prin bunăvoinţa d-lui primar Ilie Bolojan şi viceprimar Florin Birta, fapte pentru care le aduc mulţumiri.