Deceniul mărturisirii eminesciene în Maramureşul Istoric - Concursul literar ,,Mihai Eminescu", ediţia a X-a

La manifestare au fost prezenţi Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi, Anton Rohian, prefectul judeţului Maramureş, alături de delegaţii din Oradea, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare. Manifestările au debutat prin parastasul spre cinstirea poetului Mihai Eminescu, la biserica ortodoxă a satului Apşa de Mijloc. Corul femeilor impresionează prin intonaţiile originale ale cântării răspunsurilor liturgice, străvechi, asemeni bisericii, cercetată, la început de secol, de savantul autor al unei mii (şi una!) de cărţi, marele cărturar şi istoric al tuturor românilor, Nicolae Iorga. Forfota participanţilor la concurs, elevii şcolilor celor cincisprezece localităţi majoritare sau minoritare ale românilor maramureşeni, uitaţi de istorie în ţară străină: Strâmtura, Dobric, Bouţu Mare, Bouţu Mic, Apşa de Mijloc, Topcino, Biserica Albă, Slatina, Ocna Slatina, Cărbuneşti, Apşa de Jos, Plăiuţ, Podişor, Valea Malului, Peştere, aminteşte de vacanţa abia încheiată. Lângă ei, colegi de la Şcoala Boian şi Cernăuţi.  Au emoţii vizibile cu toţii, băieţi şi fete, îmbrăcaţi în porunca sfântă a portului popular maramureşean. Ştiu de acasă, de la părinţi şi dascăli, importanţa participării la concursul de recitare a poeziei eminesciene, de cinstea pe care trebuie să o aducă prin rostirea lor şcolărească, meteorului mistuit pentru a lumina românismul şi universul, nemuritorul nostru, Eminescu. Preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia", dr. Ion Botoş, deschide manifestarea culturală, acordând cuvântul de salut consulului, prefectului, conducătorilor de delegaţii. Anunţă componenţa juriului condus la ultimele ediţii de Natalia Lazăr, directorul Centrului Cultural Negreşti Oaş, şi poetul Ion Petrovai, ordinea intrării pe scenă a concurenţilor, deschiderea expoziţiei de carte dedicată poetului nepereche... Sunt patru ceasuri de rostire a poeziei eminesciene, măsurate atât prin calitatea interpretativă a concurenţilor, a portului şi originalităţii costumului popular, întrerupte doar de intrarea şi ieşirea din scenă, fireasca emoţie a rostirii publice, poate uneori, de uitarea unui vers...

Elevi artişti, în consacrare: Anghelina Iovdii, Lenuţa Ţubera, Ion Zmerega!

Între cei peste o sută de elevi participanţi la concurs, nepotul dascălului care a făcut cinste o viaţă întreagă învăţământului românesc maramureşean (profesorul pensionar Ion Zmerega) a impresionat spectatorii şi juriul, obţinând locul doi în concurs. Când a început să recite poezia „somnoloase păsălele", la cei şese anişori ai săi, cu o voce convingătoare şi puternică, a sporit bucuria celor cărora le poartă neaoş numele... Lenuţa este fata (eleva!) care înţelege nativ misterul versului eminescian: recită dezinvolt, trăind şi născând public emoţia ei, cu şuviţe miclene ascunzându-şi chipul în profunzimea recitării, şi ochii cercetând în viclenie frământarea unui suflet... Cu joacă de fior, de gingăşie, Lenuţo fato, ai vrăjit sala, ai derutat juriul, Doamne fereşte...

Anghelina, mereu premiantă a Şcolii din Apşa de Jos, participă la acest concurs de la prima ediţie. Este pregătită pentru scenă la Şcoala Populară de Artă din Sighet, frumoasă de-ţi taie răsuflarea, ştie Luceafãrul în toate strofele, acum căntă din Eminescu, apoi impresionează culminând cu poezia: „Ce-ţi dores eu ţie, dulce Românie?". A impresionat prin recitare cu doi ani în urmă, în faţa statuii lui Eminescu din Oradea, recitându-l în limbile românã, ucraineană, rusă. La Ujgorod de curând, la toate serbările şcolii, dovedeşte simţul ei artistic inegalabil, este model pentru colegi, un talent scenic depăşind de mult vârsta adolescentină, o adevărată vedetă!

Ce-ţi doresc eu ţie, dragă Anghelină, e să nu uiţi niciodată suflarea maramureşeană a dulcelui grai maramureşean, pe care îl ai în fiinţa ta. Să păstrezi gingăşia şi modestia copilului care încă eşti, acolo unde cu siguranţă vei ajunge!

Mesaje bihorene adresate concursului!

Pe mesele din preajma juriului, frumos rânduite, cărţile care urmează să fie acordate drept premii fac cu ochiul participanţilor. Distinctive, îmbrăcate în catifea, patruzeci de plachete aniversare inscripţionate în metal, sidefând chipul tânărului Eminescu într-un hrisov al identităţii, mărturisit prin cele zece ediţii împlinite ale concusului. Felicitări, doamnă director Natalia Lazăr, pentru ideea frumoasă şi realizarea ei practică. Rămânem recunoscători şi fericiţi păstrători ai acestui însemn de maturitate a concursului literar, de respectul şi preţuirea  creaţiei eminesciene, aici în România Mică, în toţi zece ani.

„Sunt sigur că şi la Apşa de Mijloc, într-o admirabilă unitate de cuget şi simţiri, românii îl sărbătoresc pe Eminescu, cu toată lumina sufletelor lor.

Suntem alături de voi, vă îmbrăţişăm frăţeşte şi vă dorim multe, multe bucurii în tot ceea ce visaţi şi înfăptuiţi pentru numele Poetului", a transmis concursului poetul Ioan Moldovan, directorul revistei Familia din Oradea, mesaj însoţit de cărţi şi reviste pentru participanţi, dar şi de placheta omagială Iosif Vulcan, realizată anul trecut la sărbătorirea centenarului şi jumătate de la apariţia revistei Familia, de-acum un nou reper al Muzeului de istorie şi etnografie al românilor din Transcarpatia, unde se va păstra.

„Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor vă felicită pentru tot ceea ce faceţi întru „creşterea limbii româneşti", cum spunea poetul Ienăchiţă Văcărescu, şi vă promite că vă stă aproape în continuare. Instituţia noastră urmează ca în curând, pe baza unor discuţii cu dl. preşedinte Ion Botoş,  să tipărească un număr al revistei „Apşa", la fel cum am făcut şi în ultimii doi ani. Ne-am bucurat să fiţi oaspeţii Festivalului naţional de datini şi obiceiuri „Asta-i datina străveche", care s-a desfăşurat în luna decembrie la Oradea, unde am fost deosebit de impresionaţi de modul în care ştiţi să păstraţi moştenirea strămoşească şi costumele populare", a fost mesajul d-lui director executiv Lucian Silaghi, care a asigurat şi jerba  delegaţiei bihorene.

Mulţămim de invitare, frate Ion Botoş!

La şapte din cele zece ediţii ale concursului literar Mihai Eminescu au fost prezente şi delegaţiile bihorene pregătite de Asociaţia Morăriţa. Un exerciţiu de forţă pentru toţi cei care pe parcursul anilor au constituit aceste delegaţii: poeţi, directori ai instituţiilor culturale bihorene, ai şcolilor bihorene, profesori, preoţi, istorici. Cu plecare tare de dimineaţă din Oradea, un drum dus-întors de aproximativ şase sute de kilometri şi întoarcerea acasă în ceasurile aceleiaşi zile este un efort fizic de luat în seamă nu doar pentru şofer... Doamna Maria Matei (a ridicat în picioare în două rânduri publicul participant la concurs, atunci cand a interpretat cantece patriotice!), artistul fotograf Ghiţă Petrila (fotoreporterul ziarului Apşa), dascălul pensionar Bujor Cucu, Tiberiu Moraru, conducătorul delegaţiei, preşedintele Asociaţiei Morăriţa, au fost cei care în acest an, la această ediţie a concursului, au „riscat" anunţurile de gripă porcină din Ucraina, excesiv mediatizate de Ministerul de Externe. Din partea delegaţiei bihorene, au fost donate şcolii organizatoare (Şcoala medie de gradul I-III, Apşa de Mijloc) a acestei ediţii aniversare trei sute de cărţi pentru bibliotecă. Depunerea jerbelor şi buchetelor de flori la statuia lui Mihai Eminescu din satul Biserica Albă, statuia de reper identitar a poetului în Maramureşul istoric din dreapta Tisei, ne apropie de drumul întoarcerii spre Ţară, neuitând de gustarea pregătită de doamnele profesoare, nu ca în zi de post! Cu toţii, fericiţi de reuşita concursului literar, de rostirea eminesciană, invitaţi şi gazde, organizatori, profesori, elevi concurenţi, ne apropiem de mesele întinse, mulţumind Bunului Dumnezeu. Să ne învrednicească revederea la o nouă întâlnire în România Mică, cu marele suflet şi spirit românesc, mereu, mereu, împreună cu Mihai Eminescu!

Tiberiu MORARU