A douăsprezecea ediţie a Simpozionului internaţional "Apşa de Jos în istoria românilor", desfăşurat anul acesta în perioada 27-28 septembrie, în localitatea Apşa de Jos, centru al românismului din Transcarpatia, este situată la mai puţin de zece kilometri de Sighetul Marmaţiei şi frontiera de stat a României. Tematica dezbaterilor prezentate, abordează jubileul celor: "90 de ani de la fondarea primei Societăţi Cultural - Religioase Româneşti "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" în Maramureşul istoric din dreapta Tisei".

Alăturându-se la ceasurile stabilite celorlalte delegaţii invitate (Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Cernăuţi) delegaţia bihoreană constituită de Asociaţia Morăriţa, dovedeşte punctualitate, răsplata fiind posibilitatea de a saluta în linişte gazdele şi cunoscuţii. Deschiderea manifestării este stabilită în curtea casei dr. Ion Botoş, o casă în două corpuri, unul mai mare decât celălalt, în stil evident maramureşan, distins printr-o linie arhitecturală care le face unicat în lume. Situarea ei în partea susanilor Apşei de Jos, adică pe colinele din susul satului, în preajma magistralei rutiere Ujgorod - Teceu - Cernăuţi, o face mai oacheşă, cu privirea întoarsă la stradă. Sunt prezente mai multe autorităţi ucrainiene, atât de la raion cât şi de la regiune, rumoarea invitaţilor prevestind pregătirea unui eveniment important la faţa locului. 

Inaugurarea Muzeului din Transcarpatia

În faţa plăcii de marmură acoperită cu pânză albă, bănuim inscripţionarea noii entităţi culturale private. Vom descoperi curând scrierea ei, în limbile română şi ucraineană. Primul discurs aparţine doamnei dr. Eleonora Moldovan, consulul general român la Cernăuţi. Urmează şeful culturii regionale Iurii Gleba (Regiunea Teceu cuprinde treisprezece raioane) şi dr. Botoş în calitate de preşedinte al Uniunii Regionale a Românilor din dreapta Tisei "Dacia". Toţi trei vorbitorii subliniază importanţa fondării şi inaugurării muzeului, dar din unghiuri diferite. Este o certitudine plăcută la vedere a  exponatelor din muzeu, apartenenţa lor la viaţa şi truda românilor din aceste locuri din vremuri tot mai neştiute, prin prelungirea mâinilor acestora, ca orice unealtă sau obiect care ia ajutat să trăiască mai uşor. Simţim prezent aici şi o parte a sufletului românesc, înfiorat la trecerea pe sub măreaţa poartă maramureşană, un simbol al lumilor trecute şi poate viitoare, întregului Maramureş. Tresar când disting expusă şorogla de la carul tatei (al neamului morarilor!) din Popeşti, furca cu roată trudită o viaţă de bunica soţiei din Varviz, aduse aici pentru nemurire alături de alte "vechituri", care astăzi leagă şi prin muzeu Bihorul de Maramureş. Păstrători al tradiţiilor locului, gazdele ne invită în preajma simbolicei mori de apă (funcţională!), unde la o masă de treizeci de persoane încărcată cu bunătăţi, servim cu toţii o binemeritată  gustare: nu lipsesc sarmalele, cârnaţii, salate de tot felul, slănină afumată, pancove... din belşug pălincă şi vodcă!

Darul delegaţiei bihorene

Moneda numismatică de argint: "Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti" a fost darul delegaţiei bihorene. Emisă de Banca Naţională a României la 30.06.2014 şi bătută de Monetăria Statului într-un tiraj limitat (250 de monede), fiecare poartă în caseta suport certificatul de autenticitate, semnat de mâna guvernatorului Băncii Naţionale, dl. Mugur Isărescu. Moneda este din  argint cu o puritate de 999/1000, o greutate de  31,103 grame şi un diametru 37 mm, cu margini zimţate. Aversul monedei reprezintă biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și icoanele a trei dintre cele patru hramuri ale acesteia: Sf. Gheorghe, Sf. Parascheva și Sf. Nicolae, candela de deasupra mormântului voievodului Constantin Brâncoveanu aflat în biserică, stema României, anul de emisiune "2014" și valoarea nominală "10 LEI", iar la exterior, în arc de cerc, inscripțiile "România" și "Biserica Sf.Gheorghe Nou Bucureşti".

Reversul monedei reprezintă portretele Sfinților Martiri Brâncoveni, așa cum sunt reprezentate în tabloul votiv din biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, anul evenimentului comemorat "1714", în interior, circular, inscripțiile "Sf. Radu, Sf. Ştefan, Sf. Constantin Sfetnicul Ianache, SF. Matei" și "Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu", iar la exterior, în arc de cerc, inscripția "Sfinţii Martiri Brâncoveni".

Martiriul  Brâncovenilor a fost jertfă pentru credinţă şi neam. Pilda lor de acum trei sute de ani este la fel de actuală. Lângă alte monede aniversare donate de Asociaţia Morăriţa Fundaţiei Dacia pe parcursul anilor de colaborare (Monumentul de la Adamclisi - 1900 de ani, Centenar Nicolae Steinhardt, Centenar Maria Tănase), frumoasa amintire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni prezentă astăzi prin moneda comemorativă în primul muzeu al românilor din Transcarpatia şi din Ucraina este în măsură să alăture puterea credinţei Brâncovenilor cu destinul crucii românilor maramureşeni, lăsaţi de istorie străinilor, să-şi plângă neamul şi ţara... Pe care în dragostea lor neprefăcută au votat-o întregită la Alba Iulia cu delegaţi vrednici asemeni celorlalţi făuritori ai României Mari, acum aproape un secol, la 1918...

Trebuşani - Centrul geografic al Europei

Carpaţii Păduroşi oglindesc primele reflexe ale toamnei, în frunzele arămii, gălbui, pastelând subtil şi plăcut vederea, pe o vreme superbă. Surpriza pregătită invitaţilor simpozionului, prin vizitarea acestui punct de mare atracţie turistică internaţională, prezintă maxim interes. Centrul  Europei este marcat la Dilove (Trebuşani, vechiul nume românesc) printr-o bornă albastră din piatră în mărimea unei jumătăţi de om, măsurată şi ridicată de cartografii şi topografii imperiului austro-ungar la 1887. La doar câţiva paşi, o baliză metalică din oţel inoxidabil, dimensionând patru jumătăţi de om, semnificând "Centrul continentului", care se întinde de la coastele arctice ale Norvegiei în nord, la ţărmurile Cretei în sud, şi de la coasta Irlandei în vest, la munţii Urali în est, marcaj edificat pe vremea URSS! Comparaţi grandoarea şi măreţia vremurilor... Turişti polonezi, slovaci, români, unguri, ruşi se fotografiază fericiţi de peisajul înconjurător, de aceste clipe deosebite ale toamnei, care vrea să-ţi intre pentru totdeauna în suflet. Turist în Centrul Europei, în Centrul Continentului, bucuros de această împlinire a ochilor, a naturii, a frumuseţii de care ai parte!

Cum metodele pentru determinarea centrului geografic al Europei diferă, precizăm alte "centre" aflate în dispută, conform cărţii lui George Cristea (suedezul de origine română născut la Oradea) - În căutarea Centrului Geografic al Europei: Purnuskis (Vilnius), Biserica Sfântul Ioan Botezătorul Kremnické Bané (Lituania), Marianské Lazné (Slovacia), Marienbad (Cehia), Kutno (Polonia), Minsk (Belarus), Innsbruck (Austria), Karlsruhe (Germania), Tallya (Ungaria)...şi lista poate continua.

Concluziile deplasării

"Am avut ocazia să păşesc din nou în Maramureşul istoric din partea dreaptă a Tisei, să particip la Simpozionul organizat aici. Am aflat lucruri noi, schimbând păreri şi impresii cu românii maramureşeni în urma simpozionului. Am înţeles importanţa activităţii asociaţiilor culturale pentru menţinerea flăcării românismului în aceste teritorii. Sunt impresionat că am vizitat Dilove - cu Centrul Europei şi al continentului, doresc acum să povestesc şi elevilor mei la orele de geografie, despre aceste locuri interesante, în mod special despre colegii lor din Maramureşul istoric şi sistemul de învăţământ practicat aici", ne-a spus la întoarcere prof. Ovidiu Băncescu de la Liceul Tehnologic nr. 1 Popeşti, membru al delegaţiei bihorene.

Regrete pentru dl. col.(r) Vasile Crişan, noul preşedinte al veteranilor bihoreni, care nu a ajuns la locul de întâlnire stabilit şi a rămas în Oradea. La ora cinci dimineaţa, în faţa noii Catedrale Ortodoxe, cu gândul la cei aproape trei sute de kilometri de drum care urmau, sfertul academic ne-a părut prea lung! Am spus o rugăciune... pornind la drum, fără distinsul veteran. Poate altădată, domnule colonel!

Voi scrie detaliat despre istoria punţilor culturale statornicite pas cu pas dintre Maramureşul istoric şi Bihor, punţi consacrate şi permanentizate începând cu anul 2000. Amintesc preocupările şi perseverenţa mentorilor noştri, majoritatea chemaţi la Domnul, pentru a dimensiona aceste legături, prin implicarea instituţiilor culturale ale Bihorului în aceste demersuri de recuperare şi dezvoltare a românilor maramureşeni din dreapta Tisei, prin proiecte de cunoaştere, de apropiere, de sprijinire reciprocă: prof. Constantin Mălinaş, protopopul ortodox al Marghitei, preotul Gheorghe Ciobai, directorul culturii bihorene, Lucian Silaghi, poetul Ioan Moldovan, Ioan Mihălţan Crişanul, episcopul Oradiei, Bihorului şi Sălajului, rectorul Teodor Maghiar, etc.

"Trăiască-ne ţara şi neamul !" îndemna motivant poetul George Coşbuc. Revigorarea românismului din Maramureşul istoric din dreapta Tisei, supravieţuirea neamului nostru trăitor aici înseamnă susţinere prin proiecte dedicate culturii şi educaţiei într-o notă de apropiere, de angrenare, de implicare. De încurajare a exprimării, a împlinirilor şi dăinuirii lor. Parafrazând, îndrăznesc îndemnul: Trăiască-ne fraţii din Maramureşul istoric!

Tiberiu MORARU